„Mănăstirea Zografu este unul dintre cele mai luminoase și mai importante centre spirituale ale poporului bulgar, nu numai datorită manuscriselor, icoanelor și artefactelor neprețuite păstrate, ci și pentru că a apărat credința, spiritualitatea, memoria și limba bulgară de mai bine de o mie de ani”, a declarat Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, săptămâna trecută cu prilejul vizitei sale în Sfântul Munte.
Excelenţa Sa a participat în data de 16 noiembrie la sărbătoarea Aşezării moaştelor Sf. Gheorghe în Lida (calendarul iulian nerevizuit), unul dintre hramurile aşezământului monahal.
Şeful statului a făcut referire la istoria bogată a mănăstirii şi a vorbit despre rolul important pe care aşezământul monahal îl ocupă în formarea identităţii poporului bulgar.
Rumen Radev i-a acordat stareţului mănăstirii, arhim. Ambrozie, ordinul „Stara Planina” – gradul I, pentru contribuţia sa la întărirea relaţiilor dintre poporul bulgar şi cel grec, informează BTA.
La hramul Mănăstirii Zografu au fost prezenţi: Mitropolitul Serafim de Nevrokop, reprezentantul guvernului Republicii Grecia, guvernatorul laic al Muntelui Athos și sute de pelerini.
Mănăstirea Zografu
Mănăstirea a fost înfiinţată în secolul al X-lea în vremea împăratului Leon al VI-lea cel înţelept (886-912). Tradiţia este confirmată de primul tipicon al Sfântului Munte (970), unde apare şi semnătura stareţului Mănăstirii Zografu.
Cel mai de seamă ctitor român al mănăstirii Zografu rămâne Sfântul Ştefan cel Mare, care o numea „mănăstirea sa din Sfântul Munte”.
Petru Rareş, Alexandru şi Ruxandra Lăpușneanu, Ieremia Movilă, Neagoe Basarab, Radu cel Mare, Vintilă Vodă, Aron Vodă, Miron Barnovski, Vasile Lupu şi Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir, sunt înscrişi în pomelnicul ctitorilor mănăstirii.
Foto credit: president.bg
