Portret: Cine a fost Patriarhul Ecumenic care a semnat Tomosul de recunoaștere a Patriarhiei Române

Acum 100 de ani, Patriarhia Ecumenică emitea Tomosul sinodal prin care recunoștea înființarea Patriarhiei Române.

Importantul act a fost semnat de către Sanctitatea Sa Vasile al-III lea, cel de-al 264-lea Patriarh al Constantinopolului.

Biografie

Patriarhul Ecumenic Vasile al III-lea (sub numele de mirean Vasilios Georgiadis) s-a născut în 1840 (1846) la Chrysoupoli (Skoutari), ca fiu al părinților Gheorghe Kyriakidis, care era psalt bisericesc, și Ecaterina.

Educația primară a absolvit-o în orașul natal, iar cea secundară în Syros, acolo unde tatăl său era psalt.

A studiat teologia între 1867–1871 și filologia la Universitatea din Atena. În 1871 a obținut diploma în teologie.

În anul 1872 (sau 1873), deși era încă mirean, a fost numit profesor la Școala Teologică din Halki, unde a predat timp de opt ani discipline precum limba ebraică, interpretarea Scripturii, limba greacă, limba latină și geografia.

La 23 decembrie 1884 a fost hirotonit diacon în catedrala patriarhală de către Mitropolitul Gherasim al Ancirei, iar pe 25 decembrie, în ziua de Crăciun, a fost hirotonit preot în aceeași biserică de către Patriarhul Ecumenic Ioachim al III-lea, primind și hirotesia de arhimandrit.

La 8 august 1889, în timp ce se afla la Atena pentru studii, a fost ales de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în demnitatea de Mitropolit de Anchialos, fiind hirotonit la 24 septembrie de un sobor de mitropoliți.

Între 1896–1898, a fost membru sinodal și a reprezentat, alături de alți ierarhi, Patriarhia Ecumenică la încoronarea Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei.

La 7 februarie 1909 a fost transferat la Mitropolia Pelagoniei, iar la 13 mai 1910 la Mitropolia Niceei, unde a rămas până la schimbul de populații.

A fost membru al Sinodului de cinci ori în diferite patriarhii, președinte al Consiliului mixt, al comitetului educațional și al școlii de fete Zappeion. A reprezentat Biserica Ciprului la Congresul Panortodox din 1923, prezentând o memorie despre căsătoria clericilor.

Și-a pus pecetea pe existența Patriarhiei Române

După retragerea Patriarhului Constantin al VI-lea, la 13 iulie 1925 a fost ales Patriarh Ecumenic al Constantinopolului, la vârsta de 85 de ani.

Printre cele mai importante momente ale păstoririi sale se numără semnarea la scurt timp după alegerea sa a Tomosului de recunoaștere a rangului patriarhal pentru Biserica Ortodoxă Română.

Printre altele, a revizuit și aprobat Statutul Sfântului Munte (1924/6), a primit vizite ale Întâistătătorilor din Polonia și România, a participat la congrese ecumenice la Stockholm (1925) și Lausanne (1927).

A trecut la Domnul în data de 29 septembrie 1929.

Înmormântarea a avut loc pe 2 octombrie, oficiată de Mitropolitul Calinic al Cizicului, fără rostirea unui discurs funebru, conform dorinței sale. A fost înmormântat la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Balıklı, lângă mormântul patriarhului Ioachim al III-lea.

Photo: Wikipedia Commons


Știri recente