Ministerul Afacerilor Interne, prin Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), și Fundația Hanns Seidel au organizat o conferință vineri, de Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane.
Organizat la București, evenimentul s-a intitulat „Angajament comun, acțiuni concrete: construim un viitor mai sigur pentru generațiile viitoare!”.
Au participat Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și Ministrul Afacerilor Interne, Valentin Vătăjelu, consilier de stat, Florin Manole, Președintele Comisiei Parlamentare Speciale pentru Combaterea Traficului de Persoane, Mircea Mocanu, Seful Misiunii din România a Organizației Internaționale pentru Migrație, Maria Cristina Stepanescu, directoarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și reprezentanți ai societății civile.
Lor li s-a alăturat Părintele Consilier Patriarhal Ciprian Ioniță, președintele Federației Filantropia, care a explicat eforturile Bisericii Ortodoxe Române în combaterea fenomenului traficului de persoane prin educare și informare. Conferința a fost moderată de Comisar-șef de poliţie Monica Dajbog, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.
Cătălin Predoiu: Autor este și cel care acceptă a participa ca beneficiar
„Răspunsul la acest fenomen trebuie făcut integrat. Ideea că o singură instituție, sau o singură activitate în combaterea traficului de persoane este suficientă, e greșită”, a spus Ministrul Cătălin Predoiu.
„Nu e suficientă implicarea activității instituțiilor de stat. Instituțiile de stat, cum sunt și instituțiile Ministerului Afacerilor Interne, instituțiile Justiției, trebuie să coopereze cu societatea civilă, trebuie să coopereze cu familia, trebuie să coopereze național și internațional cu instituții similare și trebuie să-și adapteze permanent abordarea acestui fenomen, astfel încât răspunsul să fie pe măsura provocării.”
„Nu vorbim doar de traficanți aici. Nu vorbim doar de victime ale sclaviei economice, sclaviei sexuale. Vorbim și de cei care acceptă, cumpără astfel de servicii”, a avertizat Ministrul Cătălin Predoiu. „Aici, autor este și cel care acceptă a participa la așa ceva în calitate de beneficiar, cumpărând – cumpărând vieți, ceea ce e de neadmis.”
„Parte din rău pleacă din societățile noastre. Și pleacă în forma acceptării unor astfel de fenomene. Deci fiecare adult are o datorie – dincolo de atribuțiile profesionale și instituționale – și anume datoria să vegheze că astfel de lucruri să nu se întâmple”, a mai spus Ministrul Afacerilor Interne.
„Impactul este resimțit puternic la nivel național: România este o țară de origine, de tranzit și, mai nou, de destinație pentru victimele acestor infracțiuni”, a precizat Valentin Vătăjelu, consilier de stat și președinte al Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a Luptei Împotriva Traficului de Persoane.
„Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor profunde ale acestui fenomen. Inechitățile și inegalitățile sociale, lipsa educației, sărăcia sau discriminarea sunt doar câteva dintre elementele care alimentează acest cerc vicios. De aceea, un aspect esențial al eforturilor noastre trebuie să fie crearea unui sistem de protecție social robust.”
Biserica Ortodoxă Română este prezentă în comunități
„Încă din 2001 am lucrat cu Organizația Internațională Internațională de Migrație, iar din 2003 există un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. Acest parteneriat a fost cimentat în 2020 cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, în care am găsit un partener”, a spus părintele consilier patriarhal.
„Este adevărat că Biserica Ortodoxă, prin preoți, este prezentă în comunități și aceasta poate ajuta foarte mult.”
Președintele Federației Filantropia a Patriarhiei Române a amintit că, în preajma Zilei Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane, în toate bisericile din Patriarhia Română se transmite un mesaj cu privire la pericolul traficului de persoane, iar recent au fost distribuite și pliante informative.
Federația Filantropia a organizat cursuri de formare cu preoții care lucrează în eparhiile de la frontieră, pe care i-a învățat să recunoască posibilele victime ale traficului și continuă să se implice în formarea diriginților de la seminariile teologice ortodoxe, care să lucreze apoi cu elevii în vederea informării despre fenomenul traficului de persoane.
„Cu aprobarea Părintelui Patriarh, începând de anul acesta, o să mergem din clasa a 9-a să facem lecții cu tinerii seminariști, urmând ca, după aceea, să mergem și pentru clasa a 10-a, a 11-a, a 12-a și să avem o curriculă”, a spus Părintele Consilier Patriarhal Ciprian Ioniță.
Florin Manole despre legile noi: Nicio diferență între traficanți și proxeneți
Petre Florin Manole, Președintele Comisiei parlamentare speciale pentru combaterea traficului de persoane, a rezumat activitatea recentă a comisiei: o lege care interzice pedepsele cu suspendare și crește minimul de pedeapsă pentru infracțiunea traficul de persoane; un proiect de lege care clarifică faptul că între traficul de persoane și proxenetismul în formă agravată nu este nicio distincție; un proiect de lege care elimină barierele birocratice pentru victimele traficului de persoane.
„Ce urmează anul viitor? În primul rând, un efort susținut, împreună cu Cancelaria Premierului, cu ANITP și cu Ministerul Muncii probabil, pentru a avea servicii sociale mai bune, mai bine finanțate și cu ONG-urile mai aproape – (un efort) de a sprijini instituțiile pentru servicii pentru victimele traficului de persoane”, a spus deputatul.
„Dacă România ar avea și doar o singură victimă a traficului de persoane, și acea victimă ar fi copilul nostru, sora noastră, cineva din familia noastră, am lua totul foarte personal și ar fi de nesuportat,” a concluzionat Petre Florin Manole.
„Cred că acesta este modul în care fiecare dintre responsabili, fiecare dintre politicieni, dintre decidenți, dintre cei implicați în acest subiect ar trebui să privească această temă: să o ia foarte personal.”
Un mesaj video a fost transmis de Diane Schmitt, coordonatoarea UE pentru Combaterea Traficului de Persoane, care a amintit că anul acesta legislația UE a fost armonizată pentru a include noi forme de exploatare: exploatarea femeilor prin maternitatea-surogat sau căsătorie forțată, precum și adopțiile ilegale.
„Nu este o infracțiune pe care o putem combate singuri. Ea necesită o abordare coordonată, care să reunească diferiți actori din sectorul public și privat. Aceasta necesită cooperare atât la nivel național, cât și transfrontalier”, a transmis Diane Schmitt.
Jumătate din apelanții la Telefonul Copilului, victime ale grooming-ului
Cătălina Surcel, director executiv la Asociația Telefonul Copilului, a prezentat o informare referitoare la problemele semnalate de copiii care sună la linie gratuită de sprijin a asociației. Jumătate dintre ei au reclamat că au fost abuzați, șantajați sau recrutați și traficați (grooming) prin interacțiunile pe care le-au avut în mediul online.
„Șapte copii din zece și-au declarat intenția de a părăsi domiciliul și doar un sfert dintre aceștia au susținut faptul că sunt conștienți de riscurile la care se expun. Ceea ce este cu atât mai grav este faptul că numai doi din zece au spus că vor să meargă mai departe către reprezentanții legali, așadar către părinți, cu care să vorbească despre provocările lor”, a mai spus Cătălina Surcel.
Theodor Irimia, Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, a anunțat că organizația pregătește un protocol de colaborare cu ANITP în vederea prevenirii traficului de persoane prin informarea elevilor de liceu.
Cooperare transfrontalieră și formarea polițiștilor români
Ștefan Coman, din partea organizației International Justice Mission, a prezentat câteva povești adevărate despre persoane traficate din România. Organizația pe care o reprezintă pune în legătură victimele cu Justiția și organismele de aplicare a legii din România și din țările de destinație a traficului de persoane.
„Europol ne spune că 76% dintre organizațiile de criminalitate organizată funcționează în mai multe țări. Traficul transfrontalier este o componentă semnificativă a traficului de persoane, pentru că un traficant poate să treacă 5 granițe în 8 ore cu mai multe victime în mașină”, a explicat el.
„Dar, pentru sistemele de aplicare a legii, e nevoie de folosirea unor mecanisme democratice și de mai mult timp, ca să investigheze aceste fapte. Pe lângă asta, pentru că se întâmplă faptele în țări diferite, există legislație diferită, există structuri diferite și toată munca este îngreunată.”
El a anunțat alocarea de fonduri (10 milioane de dolari) și de expertiză de către Departamentul de Stat SUA, pentru a combate traficul de persoane, inclusiv exploatarea sexuală online a copiilor.
Ministerul de Afaceri Interne a adoptat o curriculă pentru pregătirea inițială a polițiștilor cu privire la traficul de persoane.
Cristina Stepanescu, ANITP: Vrem să identificăm cât mai multe victime
„Se pare că anul acesta vom avea mai multe victime. Dar ce semnifică asta? Semnifică faptul că am lucrat mai bine în ceea ce privește identificarea acestora. Nu trebuie să ne ferim de a identifica cât mai multe victime”, a spus, în final, Maria Cristina Stepanescu, directoarea ANITP și gazda evenimentului.
„Exploatarea sexuală rămâne modalitatea prevalentă de exploatare și anul acesta, inclusiv prin pornografie infantilă.”
„Mesajul nostru este în același timp unul de call for action, de mobilizare totală în identificarea cât mai multor victime și de ferirea celor vinovați justiției”, a încheiat directoarea ANITP.
Datele deținute de Organizația Internațională pentru Muncă arată că cele 27,6 milioane de victime ale muncii forțate generează venituri de aproape 236 de miliarde de dolari anual.
Deoarece se adaugă și persoanele exploatate sexual, numărul total de victime estimate ale traficului de persoane este de aproximativ 50 de milioane.
- Află cum recunoști o potențială victimă: click aici.
- Explică-le adolescentelor cum să se ferească de posibilii traficanți: click aici.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
