În data de 7 iunie 2022 s-au împlinit patru ani de la plecarea la cele veșnice a Părintelui Mina Dobzeu, mărturisitor curajos al Ortodoxiei în timpul regimului comunist ateu.
Părintele, originar din Basarabia, a fost arestat timp de 11 luni, în perioada 1948-1949, pentru proteste împotriva scoaterii învățământului religios din școală.
În 1959, a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii (Facultatea de Teologie din București), scos din monahism și condamnat din nou la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desființarea mănăstirilor și reducerea personalului monahal.
A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării.
În închisorile comuniste, părintele a continuat să răspândească învățătura de credință ortodoxă, fără să se gândească la riscuri, învățându-și colegii de celulă rugăciuni.
Aflat la închisoarea Jilava, în 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt, cunoscut ulterior ca monahul Nicolae Delarohia, autorul celebrului „Jurnal al fericirii”.
„Nu mi-a fost teamă. Nu m-am lăsat!”
„Nu mi-a fost teamă. Nu m-am lăsat!”, erau cuvintele folosite de Părintele Mina pentru a descrie perioada detenției. Acest lucru i-a adus de multe ori consecințe usturătoare.
„Eu am fost pedepsit și am fost închis într-o temniță care se numea Neagra. Am stat o săptămână la izolare. Acolo nu aveam nici un scaun, era multă umezeală, pe jos numai apă, pavimentul era din ciment, și din cauza asta stăteam toată ziua în picioare. Mi se dădea de mâncare o dată pe zi, seara, la ora nouă, după care se aducea un pat, iar dimineața la cinci îl luau”, își amintea părintele arhimandrit.
A ieșit din închisoare în 1964. Din anul 1969 a fost chemat să slujească Biserica la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși, al cărei stareț a fost între anii 1978-1988.
În anul 1988 a fost din nou arestat, timp de 8 luni, pentru „răzvrătire” și „uneltire împotriva siguranței statului”, în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceaușescu, cu privire la morala poporului român și la ateismul adus de comunism.
După reînființarea Episcopiei Hușilor (în 1996), între anii 1996-2002, a îndeplinit funcția de consilier cultural-misionar la Centrul Eparhial Huși.
Arhim. Mina Dobzeu a plecat la Domnul în data de 7 iunie 2018 din chilia sa de la mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Catedrala Episcopală din Huși.
Părintele Mina a fost un dascăl al rugăciunii
Atitudinea mărturisitoare a Părintelui Mina Dobzeu avea fundație solidă în trăirea credinței și în rugăciune puternică. „Se înscrie în rândul marilor isihaști ai Bisericii noastre”, a spus Episcopul Hușilor luni, la o slujbă de pomenire pentru părintele Mina.
De-a lungul timpului, Părintele Mina Dobzeu a scris 12 cărţi despre credința creștină și rugăciunea inimii, motiv pentru care Patriarhul Daniel l-a numit „dascăl al rugăciunii”.
Ca semn de preţuire şi recunoştinţă pentru atitudinea sa de mărturisitor statornic al credinţei ortodoxe, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, i-a oferit Părintelui Mina Dobzeu „Crucea Moldavă” în 2017, an dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române comemorării apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
