Patriarhul României, despre cele trei sărbători din prima zi a anului

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a slujit în prima zi din 2022 la Catedrala Patriarhală împreună cu Episcopii vicari Varlaam Ploieșteanul și Timotei Prahoveanul.

La predică, Patriarhul României a detaliat istoria și semnificațiile celor trei sărbători din data de 1 ianuarie.

Tăierea-împrejur

Despre praznicul Tăierii-împrejur cea după trup a Domnului, Părintele Patriarh a spus că „arată respectul pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl are față de Legea Veche”, pentru că el nu a venit să strice această lege ci să o împlinească și să o plinească, adică să o desăvârșească.

„Tăierea-împrejur era semn al fidelității, al credincioșiei lui Avraam față de Dumnezeu și, mai târziu, a poporului ales față de Dumnezeu”.

„Ca practică, ritual, tăierea-împrejur era doar o pregătire și o prefigurare a Botezului creștin”, a spus Patriarhul Daniel explicând că de aceea ea nu a fost impusă de către Apostoli în creștinism.

„Creștinii însă au reținut din această tradiție iudaică faptul că în a opta zi un copil al unei familii creștine primește numele”.

„Sărbătoarea aceasta a Tăierii-împrejur a Domnului ne arată că Botezul este începutul creșterii noastre duhovnicești. De aceea, la puține zile, în 6 ianuarie, prăznuim Botezul Domnului, Teofania sau Arătarea Sfintei Treimi, ca să înțelegem cât de prețioasă este botezarea pruncilor în iubirea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, în harul Preasfintei Treimi”.

Mai departe Patriarhul a vorbit despre episodul relatat de Sfântul Evanghelist Luca în care Pruncul Iisus, în vârstă de 12 ani, a rămas în Templul din Ierusalim timp de trei zile fără ca părinții Lui să știe. Părintele Patriarh a subliniat că Iisus avea o înțelepciune deasupra vârstei Lui biologice, uimindu-i pe învățătorii Legii Vechi. „Aceasta ne arată cât de importantă este creșterea duhovnicească a copiilor”, a spus Părintele Patriarh.

„Învățăm din Evanghelia de astăzi că educația religioasă trebuie începută din copilărie pentru ca o persoană tânără să devină cât mai matură din punct de vedere duhovnicesc. Să cultive iubirea față de Dumnezeu prin rugăciune și față de Dumnezeu prin fapte bune”.

Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a trăit doar 49 de ani, din care 9 a fost Arhiepiscop al Cezareei Capadociei.

„A trăit puțin, dar a lucrat mult. A scris mult și a zidit mult. De la el avem Sfânta Liturghie care îi poartă numele (…) avem Regulile mari și mici pentru viața monahală și modelul de filantropie sau operă caritabilă a Bisericii”, a spus Părintele Patriarh.

„A construit un orășel lângă orașul Cezareea Capadociei și acolo a făcut cantine pentru cei călători, bolnițe sau unități medicale pentru bolnavi, case pentru bătrâni și leprozerie”.

„Sfântul Vasile cel Mare era un apărător al dreptei credințe în fața ereziilor, un mare rugător și, în același timp, un mare filantrop, iubitor de săraci, bătrâni, bolnavi și de orfani. Acolo unde umanitatea, demnitatea umană era umilită, el o ridica prin grija față de cei aflați în dificultate”.

Patriarhul României a amintit că Sfântul Vasile a avut rude în Dacia, dar și că familia sa este în ea însăși o pildă de sfințenie:

„Șase persoane din familia sa sunt trecute în rândul sfinților din Calendarul Ortodox: bunica sa, Macrina cea bătrână, mama sa, Emilia care este pomenită astăzi și sora sa, Macrina cea tânără, apoi Sfântul Vasile și încă doi frați, episcopi: Grigorie de Nyssa și Petru al Sevastiei”.

Patriarhul a precizat că Sfântul Vasile este foarte popular și că peste 600.000 de români îi poartă numele. „Tuturor le dorim ani mulți cu sănătate și mult ajutor de la Dumnezeu!”, a transmis Preafericirea Sa de la altarul Catedralei Patriarhale.

Anul Nou civil

La finalul predicii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Anul Nou civil și istoria lui încă din vremea lui Iulius Caesar care a adăugat două luni la calendarul existent în anul 46 î.Hr: ianuarie și februarie.

„Ianuarie vine de la zeul roman Janus care avea două frunți, una îndreptată spre trecut și una spre  viitor. Deci, la Anul Nou se făcea bilanțul realizărilor din trecut și se făceau planuri pentru viitor. Noi, însă, trebuie să ne gândim ce fapte bune am făcut în anul care a trecut și ce fapte bune dorim să facem în anul în care am intrat”, a subliniat Patriarhul Daniel.

După Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală a fost oficiat un Te Deum apoi a avut loc proclamarea tematicilor omagială și comemorativă ale anului 2022 în Patriarhia Română.


Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Comentarii Facebook


Știri recente