Patriarhul României: Canonul Sfântului Andrei Criteanul este o şcoală de pocăinţă

„Canonul Sfântului Andrei Criteanul este o şcoală de pocăinţă, în mod special pentru pocăinţa nu doar a persoanei, individului, ci şi a comunităţii aflată în rugăciune şi stare de pocăinţă”, a afirmat luni Patriarhul României.

Canonul cel Mare

Patriarhul Daniel a oficiat în Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia a citit prima parte a Canonului cel Mare.

Preafericirea Sa a explicat ce conţine această slujbă specifică pentru Postul Paştilor.

„Din punct de vedere teologic şi duhovnicesc, această slujbă conţine o meditaţie, un dialog al omului păcătos care se pocăieşte cu propria sa conştiinţă, pornind de la texte din Sfânta Scriptură, în care sunt arătaţi oameni păcătoşi care s-au pocăit şi oameni păcătoşi care nu s-au pocăit”.

„Ne arată oameni păcătoşi cu oameni drepţi şi ne îndeamnă să urmăm pocăinţa celor care au fost păcătoşi, dar au regretat păcatele lor şi au cerut iertare de la Dumnezeu şi să urmăm pilda sau vieţuirea drepţilor din Sfânta Scriptură şi mai ales din Vechiul Testament”.

Către sfârşitul slujbei Canonului cel Mare, a adăugat Patriarhul, „sunt daţi ca exemplu Sfinţii Apostoli, iar mai târziu a fost adăugată şi o cântare în cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca”.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul se citeşte în patru părţi în primele patru zile din Postul Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în miercurea din săptămâna a 5-a.

Rugăciunea Sf. Efrem Sirul

În a doua parte a cuvântului Său, Părintele Patriarh a vorbit despre rugăciunea „Doamne și Stăpânul vieţii mele…” a Sfântului Efrem Sirul, de asemenea specifică Postului Mare.

„Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul conţine patru cereri prin care I se cere lui Dumnezeu să nu-l stăpânească pe om duhul patimilor. Rugăciunea este însoțită de câte trei metanii mari și de douăsprezece închinăciuni în timpul cărora se rostesc în taină patru stihuri”.

„Aceste douăsprezece închinăciuni înseamnă repetarea a patru versete sub formă de rugăciune: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului, inspirată din rugăciunea vameșului; apoi Dumnezeule, curăţeşte‑mă pe mine, păcătosul, care repetă rugăciunea leprosului; Cel ce m‑ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte‑mă, rugăciunea psalmistului; Fără de număr am greşit, Doamne, iartă‑mă, rugăciunea Fiului risipitor. După cele 12 închinăciuni, preotul mai rostește o dată rugăciunea Sfântului Efrem Sirul fără întrerupere, iar la sfârșit face o singură metanie mare”.

Patriarhul Daniel a valorificat cuvintele Protos. Petroniu Tănase de la Schitul românesc Prodromu, referitoare la rugăciunea „Doamne și Stăpânul vieţii mele…”.

„Protos. Petroniu Tănase de la Schitul românesc Prodromu a scris într-o carte a sa, Uşile pocăinţei, o tâlcuire foarte profundă a rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, spunând că rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este Epicleza Liturghiei Pocăinţei”.

„De luni până vineri, inclusiv, toate slujbele din Biserică, când preoții sunt îmbrăcați în haine cernite și toată comunitatea, cler şi credincioşi mireni, face metanii mari și mici, toate slujbele acestea, nevoințele acestea la un loc se numesc liturghia pocăinței, iar rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este epicleza sau invocarea Duhului Sfânt, dar nu asupra pâinii și vinului, cum se realizează în Liturghia euharistică, ci asupra persoanei umane care se roagă, pentru că toate aceste nevoințe ale postului unit cu pocăința arată că este vorba de o ofrandă de sine”, a precizat Preafericirea Sa.

Foto credit: Ziarul Lumina

Urmăreşte-ne pe Twitter: @agentiabasilica

Comentarii Facebook


Știri recente

Săptămâna în imagini: 20 – 26 mai 2024

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți cu mare evlavie în lumea ortodoxă, fiind considerați ocrotitorii creștinilor și ai Bisericii. Cu această ocazie, multe biserici din întreaga lume și-au sărbătorit hramul, una dintre ele fiind…