ACTUALIZARE: Citește aici textul integral al predicii Părintelui Patriarh Daniel din 30 noiembrie 2023, la sărbătoarea Sf. Ap. Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
„Sfântul Apostol Andrei iubește poporul român, ajută Biserica Ortodoxă Română și pe românii de pretutindeni să păstreze credința apostolică primită de la el”, a spus Patriarhul Daniel joi, în ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
Patriarhul României a făcut un istoric al inițiativelor Preafericirii Sale, prin care a amintit românilor că sfântul este Ocrotitorul României și prin care a cerut ajutorul sfântului în proiectul de edificare a Catedralei Naționale.
Reîntâlnirea cu Sf. Ap. Andrei a românilor ieșiți din comunism
Preafericirea Sa a menționat bucuria cu care poporul român, trecut prin atâtea încercări, mai ales prin ateismul impus de comunism, a întâmpinat capul Sf. Ap. Andrei în 1996, când acesta a fost adus de la Patras la sărbătoarea Sf. Cuv. Parascheva de la Iași, și apoi la Galați.
„La Iași au venit atunci, în octombrie 1996, foarte mulți pelerini, aproape un milion de oameni. Toată distanța între Pașcani și Iași era înțesată de mașini”, a rememorat Patriarhul României.
„A fost o mare bucurie că atunci poporul român s-a întâlnit cu apostolul său. De aceea, în anii următori o mulțime de copii care s-au născut, băieți și fete, au primit numele de Andrei sau Andreea, astfel încât avem peste 800.000 de români care poartă numele de Andrei sau Andreea și derivate.”
Înscrierea în Calendarul Ortodox, în 1997, a precizării că Sf. Ap. Andrei, cel întâi chemat, este Ocrotitorul României „l-a legat pe Sfântul Apostol Andrei și mai mult din poporul român”, a mai spus Preafericirea Sa.
Iar transformarea sărbătorii sale în zi liberă la nivel național, în 2011, de către Parlament, a făcut din sfânt „Ocrotitorul României și din punctul de vedere legal, al Parlamentului, nu doar din punct de vedere bisericesc”.
În același an, cinstitul cap al sfântului a fost adus la Sărbătoarea Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou și apoi la Sibiu și Alba Iulia, cu prilejul proclamării sfinților mitropoliți Andrei Șaguna și Simion Ștefan ai Transilvaniei.
„Astfel, Sfântul Apostol Andrei a binecuvântat cu cinstitul său cap Moldova în 1996, Țara Românească și Transilvania în 2011”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Ocrotitorul Catedralei Naționale
„Noua catedrală, numită Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, are al doilea hram Sfântul Apostol Andrei, cele întâi chemat, Ocrotitorul României, pentru că Sfântul Apostol Andrei este cel mai aproape de poporul român” prin propovăduirea lui în părțile Dobrogei de astăzi, a explicat Preafericirea Sa, amintind și că primul hram al Catedralei Naționale este „Înălțarea Domnului” (Ziua Eroilor).
„Sfințirea locului pentru noua catedrală s-a făcut în data de 29 noiembrie 2007, deci în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, iar în anul 2011, când cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a fost adus la București la hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, a fost înconjurată fundația noii catedrale, ca semn de binecuvântare al începutului catedralei.”
„În Anul Centenar 2018, la sfințirea altarului Catedralei Naționale, a venit la București mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei, adusă de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras. Atunci Noi am spus: «Capul Sfântului Apostol Andrei a gândit Catedrala, iar mâna lui ne-a ajutat să o ridicăm și să sfințim altarul acestei catedrale»”, a continuat Patriarhul României.
„Avem, deci, o bucurie deosebită atunci când săvârșim pomenirea Sfântului Apostol Andrei.”
Când Catedrala Națională va fi terminată, ea va adăposti un fragment din moaștele Sf. Ap. Andrei primit în dar de Patriarhul Daniel de la Cardinalul de Viena, cu prilejul vizitei Preafericirii Sale în Austria (2009).
Sf. Ap. Andrei a intrat în folclor
O atenție deosebită a fost acordată în omilie propovăduirii apostolului pe teritoriul țării noastre, precum și evlaviei arătată de români sfântului până în ziua de astăzi.
„Mărturii vechi, din secolele al III-lea și al IV-lea, ne arată că Sf. Ap. Andrei a propovăduit Evanghelia la siciți și traci, deci a propovăduit Evanghelia în Sciția, care cuprindea atunci sudul Ucrainei de astăzi și Dobrogea de astăzi, deoarece Dobrogea de astăzi se numea Sciția Minor, sau Sciția Mică”, a spus Patriarhul Daniel.
Spre deosebire de Sf. Ap. Pavel, care predica în piețe, metoda Sf. Ap. Andrei „este una discretă și bazată mai ales pe predica în diferite familii sau mici adunări ale localnicilor în peșteri, care nu erau spații publice, cum erau piețele din orașe”.
„El găsește aici un amestec de popoare: greci, romani, dar și geto-daci, care erau populația autohtonă. Acești geto-daci și romani sunt strămoșii poporului român. Sfântul Apostol Andrei a propovăduit, așadar, Evanghelia și a început botezarea strămoșilor noștri geto-daco-romani. Și, astfel, el este părintele spiritual, sau apostolul românilor.”
Folclorul românesc, care conține numeroase referiri la Sfântul Apostol Andrei, arată că acesta a stat multă vreme în Dobrogea: „În zonă există toponimii, denumiri de locuri cu numele său, ca Pârâul lui Andrei, Peștera lui Andrei și altele. În tradiția populară din zonă avem amintirea Sfântului Andrei cel cu crucea de tei. De asemenea, este menționat în diferite colinde din Dobrogea și cântece populare”.
„Felicităm pe toți cei ce poartă numele de Andrei, Andreea sau derivate, rugându-ne Sfântului Apostol Andrei să le dăruiască sănătate și fericire, pace și bucurie și mult ajutor în toată fapta bună, spre slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor”, a încheiat Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel a participat la Sfânta Liturghie din ziua de pomenire a Sf. Ap. Andrei la Paraclisul Istoric al Reședinței Patriarhale.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
