„Sfinții Împărați Constantin și Elena au avut o grijă deosebită și pentru teritoriul țării noastre”, a reamintit sâmbătă Patriarhul Daniel, la hramul istoric al Catedralei Patriarhale și a spus că acesta este, din păcate un lucru mai puțin știut și neevidențiat.
„Sfântul Constantin s-a născut aproape de teritoriul României, în orașul Naissus, care azi se numește Niš, în Serbia. Naissus făcea parte din Dacia Mediterranea care avea în proximitate provincia Dacia Felix. În toată această regiune au locuit daco-romani. De aceea, până azi, românii din Valea Timocului sunt continuatori ai creștinilor din secolele 4, 5 și 6”, a semnalat Părintele Patriarh, care este în prezent și locțiitor de Episcop al Daciei Felix.
Preafericirea sa a amintit că abia în secolul al șaptelea au venit sârbii, slavii de sud sau iugoslavii care s-au încreștinat două secole mai târziu, în veacul al nouălea.
„Dar, înaintea lor, au fost creștinii daco-romani. Pe aceștia i-au ajutat Constantin cel Mare și mama sa, Elena”, a subliniat Patriarhul Daniel. „I-au ajutat pe creștinii din Dacia Mediterranea, dar mai ales pe cei din Dacia Felix care între timp fusese ocupată de goți, în secolul al patrulea. Și acești goți se purtau urât cu creștinii”.
Patriarhul Daniel a amintit că Împăratul Constantin cel Mare i-a învins în 322 pe sarmații păgâni din părțile Banatului și Panoniei, iar în 332 i-a înfrânt și pe goți.
„Dar, în mod neașteptat, a încheiat o pace foarte prietenoasă și cu sarmații, și cu goții. Le dădea anumite cantități de aur în fiecare an iar învinșilor le cerea să trimită tineri pentru a fi instruiți militar să apere Imperiul în fața altor popoare migratoare păgâne. Și a cerut goților să se poarte frumos cu creștinii”.
„Deci, scopul său a fost nu să-i umilească pe sarmați și pe goți, ci să-i atragă la creștinism. Și astfel el a continuat lucrarea de încreștinare a daco-romanilor și chiar a goților de pe teritoriul Daciei, al României de astăzi, mai ales Banatul și Oltenia”, a explicat Patriarhul României.
Preafericirea Sa a detaliat că acest lucru a fost influențat și de faptul că Sfântul Constantin cel Mare l-a întâlnit la Sinodul din 325 de la Niceea pe Episcopul Teofil al Goției (adică al Daciei pe care o stăpâneau atunci goții) și a înțeles necesitatea continuării lucrării misionare de încreștinare a populației dintr-o regiune apropiată de locul nașterii sale.
Patriarhul a spus că Sfântul Constantin cel Mare a zidit biserici în Oltenia, i-a ajutat pe creștinii de acolo și a recucerit Dacia după abandonarea ei de către Împăratul Aurelian. De aceea, apar patru figuri de daci pe Arcul de triumf de la Roma, iar Constantin cel Mare poartă și numele de Maximus Dacicus, adică cel care a recucerit Dacia și a devenit cel mai mare protector al dacilor, a subliniat Preafericirea Sa.
„Deci, Sfinții Împărați Constantin și Elena au fost binefăcători ai întregii creștinătăți și în mod deosebit ai creștinilor de pe teritoriul țării noastre”, a conchis Patriarhul României.
Într-un cuvânt rostit în 2019, Patriarhul Daniel l-a numit pe Sfântul Constantin „un prieten al țării noastre”.
Părintele Patriarh a subliniat că Sfântul Împărat a fost inspirat de mama sa în acțiunile favorabile creștinilor, iar „educația primită de Sfântul Constantin de la mama sa, Elena, a devenit un model de educație pentru toți creștinii”. Acesta este motivul pentru care sunt premiați în această zi câștigătorii Concursului Naţional Catehetic și îndrumătorii lor.
La finalul predicii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis urări de bine tuturor celor care poartă numele de Constantin, Elena sau derivate. Peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica în data de 21 mai, potrivit ultimelor statistici.
La hramul istoric al Catedralei Patriarhale participă și doi ierarhi din Bulgaria: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse şi Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin. După Sfânta Liturghie va avea loc Proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab.
Vezi programul manifestărilor.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
