Patriarhul României a spus duminică la Sfânta Liturghie că „e păcat mare să aducem la Sfântul Altar pomelnice prin care cerem tocmai lui Dumnezeu cel milostiv să pedepsească pe vrăjmașii noștri”.
Despre îndemnul evanghelic „iubiţi-i pe vrăjmaşii voştri şi faceţi-le bine” Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că ni se pare imposibil de pus în practică din cauză că firea noastră este pervertită de păcat.
Rugăciune fără dorința de răzbunare
„Adevărata viață a omului este viața trăită ca bunătate”, a subliniat Preafericirea Sa duminică la Paraclisul „Sfântul Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Pentru că firea noastră căzută este înclinată spre răzbunare, trebuie să facem un efort deosebit de răstignire a propriului egoism pentru a împlini porunca Mântuitorului de a iubi pe vrăjmași, a spus Părintele Patriarh.
„Iar iubirea față de vrăjmași, una sinceră nu fățarnică, are ca prim pas rugăciunea pentru vrăjmași”, a precizat Patriarhul continuând să arate ce atitudine trebuie să aibă creștinul atunci când se roagă pentru cei ce-i fac rău.
Ne rugăm pentru ei, dar nu ca să-i pedepsească Dumnezeu sau ca să-i distrugă, ci ca să îi îndrepteze, să le schimbe modul lor de a gândi și de a făptui. Această transformare a răutății vrăjmașilor în bunătate se realizează după rugăciune îndelungată.
Părintele Patriarh a semnalat prezența rugăciunilor pentru vrăjmași în cărțile de cult ortodoxe și faptul că acestea nu conțin dorința de răzbunare. Preafericirea Sa a dat citire unei astfel de rugăciuni din Liturghier, în care se cere:
„Necredincioșii să se întoarcă la dreapta credință, iar credincioșii să se întărească în dreapta credință și toată vrajba și ura în iubire de frați, în pace și în dragoste desăvârșită să se prefacă”.
„Deci, iubirea de vrăjmași începe cu rugăciunea pentru schimbarea răutății sufletului lor în bunătate, sau îndreptarea lor”.
Un exemplu concret
În omilia sa despre iubirea vrăjmașilor, Patriarhul Daniel a oferit un exemplu concret de rugăciune pentru vrăjmași la creștinii din secolul al II-lea, relatat de Sfântul Iustin:
„Sfântul Iustin Martirul și Filosoful spunea că deși sunt prigoniți de împărații romani păgâni, creștinii se roagă pentru ei, deoarece simt că răutatea împăraților persecutori le vine lor ca îndemn de la demoni și împăratul are nevoie să fie eliberat de răutatea demonilor care îi strecoară în suflet ura față de creștini”.
În acest sens, Patriarhul a remarcat că „cei care sunt răi e posibil ca după o vreme să-și dea seama că cei care nu răspund la răutate cu răutate sunt din punct de vedere spiritual superiori lor”.
„Trebuie să ne rugăm Mântuitorului să ne ajute, să schimbe viața noastră cu harul său divin, să ne facă milostivi, iertători, și să ne învrednicească să împlinim cuvintele «și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri»”.
„Nu putem fi milostivi asemenea lui Dumnezeu decât dacă cerem ajutorul Lui și dacă judecăm mai mult greșelile noastre proprii decât greșelile altora”, a concluzionat Patriarhul României.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro
