Patriarhia organizează o serie de conferinţe despre libertatea religioasă în pandemie

Cancelaria Sfântului Sinod și de Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene organizează o serie de conferinţe având ca tematică libertatea religioasă în pandemie. Primul eveniment a avut loc joi, 15 aprilie.

Conferinţa a fost organizată în format hibrid, cu participare fizică şi online.

Moderatorul conferinţei, arhid. prof. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, şi unul dintre invitaţi, dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, au fost prezenţi în sala „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București. Pr. conf. Sorin Șelaru, consilier patriarhal – Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene, a avut o intervenţie online.

Au participat ierarhi, consilieri eparhiali care se ocupă de partea de comunicare în media, dar și personalul implicat în activitatea administrativă de la sectoarele social-filantropice și administrativ-biseri­cești de la eparhii din țară.

”Libertatea religioasă a fost limitată

Arhid. Geor­ge Grigoriță a deschis evenimentul cu o prezentare a rolului pe care aceste conferinţe îl au în înțelegerea modali­tă­ților de impactare a măsurilor sanitare asupra libertății religioase.

El a evidenţiat că „din cauza pandemiei, în toate statele, libertatea religioasă a fost mai mult sau mai puțin limitată, în special prin reglementările luate pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus”.

Această situație a creat tensiuni sociale și intense dezbateri, provocând reacții pro și contra acestor limitări, precum și comentarii la această situație și la rolul Bisericii în perioada de pandemie.

El a exemplificat prin intermediul unor date statistice din primul barometru al vieții religioase din România, realizat în decembrie 2020, în urma căruia „s-a constatat că Biserica Ortodoxă Română ocupă prima poziție în încrederea românilor și, totodată, că 47,3% dintre cei inter­vi­evați consideră ca statul a încălcat libertatea religioasă în România în perioada pandemiei”.

A reamintit şi faptul că în „Uniunea Europeană, pozițiile autorităților publice referitoare la modul de raportare a măsurilor sanitare la libertatea religioasă și la comuni­tățile religioase au fost diferite, uneori chiar antagonice”.

„Din acest motiv, și pentru a înțelege mai bine modalitățile de raportare a măsurilor sanitare la libertatea religioasă, în general, și la comuni­tățile religioase, în special, precum și provocările subsecvente ale acestora în spațiul european, primele trei conferințe sunt dedicate exclusiv acestui subiect”.

Relația dintre libertatea religioasă și dreptul la sănătate

Bogdan Tătaru-Cazaban a susținut o comunicare despre relația dintre libertatea religioasă și dreptul la sănătate.

„Am încercat să sub­liniez care sunt relațiile dintre dreptul fundamental la libertatea religioasă și dreptul la sănătate și, mai ales, ceea ce ne preocupă în mod special în contextul de față, care sunt condițiile în care libertatea religioasă poate fi restricționată în manifestarea ei publică”, a spus Bogdan Tătaru-Cazaban.

Cel de-al doilea invitat al con­fe­rin­ței, pr. Sorin Șelaru, a prezentat, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene, si­tuația limitării libertății religioase și mo­da­li­tățile practice propuse pentru cooperarea dintre autorită­țile publice și comunitățile religioase.

Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată întrebărilor adresate din partea participanților pe această temă.

Următoarele două conferinţe se vor desfăşura luni, 26 aprilie, şi joi, 13 mai.

Foto credit: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook


Știri recente