„Pruncul născut în ieslea Betleemului este bogăția noastră cea adevărată, căci în El locuiește trupește toată plinătatea dumnezeirii (Coloseni 2, 9)”, amintește Mitropolitul Laurențiu al Ardealului în Pastorala de Crăciun.
„Minunea Betleemului este un paradox pe care mintea omenească nu poate să îl înțeleagă: Dumnezeu, Dăruitorul, nu vine la noi trimițându-ne ceva de la Sine, o bogăție detașată de Sine, ci El Însuși devine Darul, arătându-ne că bogăția Sa nu constă în ceea ce are, ci în ceea ce ne dă, adică pe Însuși Fiul Său, Cel Unul-Născut”, explică părintele mitropolit.
„Face aceasta pentru că El este bogat din veșnicie și pentru că le are pe toate la modul superlativ, fiind iubirea desăvârșită, lipsită de orice urmă de egoism.”
Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu subliniază că Dumnezeu a creat lumea nu din nevoie, ci din preaplinul iubirii Sale, dorind să împărtășească și altor ființe spirituale bogăția Sa nemărginită.
Dumnezeu a sărăcit de slava Sa pentru a ne ridica din sărăcia noastră
„Invitația către om era ca el să moștenească viața fără de moarte și veșnicele bunătăți, după cum afirmă Sfântul Vasile cel Mare în textul Liturghiei care îi poartă numele. Omul a nesocotit această mare bogăție și, căzând în păcat, a sărăcit duhovnicește, depărtându-Se de Izvorul dragostei dumnezeiești”, adaugă Mitropolitul Ardealului.
„Dar Dumnezeu cel infinit de bogat în slavă, dorind să vină și să ne ridice din sărăcia noastră, S-a smerit, S-a golit, S-a deșertat pe Sine (Filipeni 2, 7), născându-Se ca un prunc sărac, în iesle, gol, lipsit de orice slavă lumească.”
Prin sărăcirea de bună voie, din iubire, a lui Dumnezeu, bogăția Lui a putut ajunge la noi, cei sărăci, continuă Înaltpreasfinția Sa, amintind că bogăția materială este trecătoare și înrobitoare.
„Paradoxul sărăciei divine ne învață cum adevărata comoară creștinească nu stă în avere, putere sau confort, ci în capacitatea de a te goli pe tine însuți din iubire pentru celălalt, așa cum a făcut Hristos”, subliniază Mitropolitul Laurențiu.
Să devenim dar pentru ceilalți
„De aceea, în acest mare Praznic al Nașterii Domnului, să nu fim cei care așteaptă primirea darurilor, ci să devenim noi înșine un dar pentru ceilalți!”, îndeamnă Înaltpreasfinția Sa.
Vom reuși aceasta vizitându-i pe cei singuri sau bolnavi, ajutându-i pe săraci, mângâindu-i pe cei întristați.
„Numai așa vom înmulți neîncetat bogăția iubirii lui Dumnezeu în lumea plină de ură și păcate și astfel vom dobândi și noi darurile nepieritoare, pentru câștigarea Împărăției Cerurilor”, încheie Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu.
Foto credit: Arhiva Doxologia.ro / Pr. Silviu Cluci
