La Palatul Patriarhiei se desfăşoară în această perioadă congresul naţional dedicat unităţii naţionale şi eclesiale.
Sesiunea festivă a fost deschisă de Părintele Patriarh Daniel şi a fost moderată de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a vorbit despre necesitatea unității în societatea contemporană.
El a reamintit faptul că trăinicia unirii s-a datorat faptului că „Biserica noastră a fost suflet din sufletul acestei naţiuni”.
În ceea ce priveşte personalităţile marcante care au contribuit la realizarea Marii Uniri, academicianul Ioan Aurel Pop a spus că „menirea noastră, a epigonilor, este nu numai să ne amintim, dar să le cinstim memoria, să le perpetuăm faptele şi să încercăm să ducem mai departe moştenirea lor, dacă nu o putem ridica acolo unde s-ar cuveni”.
Reprezentantul Ministrului Educației, secretarul de stat Florin Lixandru, a vorbit despre implicarea Bisericii în evenimentul de la 1918, evidenţiind că rolul ei a fost semnificativ.
„Ca multe alte evenimente istorice ale neamului nostru şi unirea românilor poartă amprenta Bisericii”, a afirmat domnia sa.
„Prin reprezentanţii săi de seamă prezenţi în demersurile realizate şi, apoi, în forurile de conducere, Biserica Ortodoxă a reuşit să reprezinte interesele poporului păstorit mobilizând atât elita intelectuală în săvârşirea acelei acţiuni care să fie recunoscută internaţional, cât şi mulţimea de credincioşi care să transmită că România Mare este dorinţa şi voinţa lor”, se menţionează în mesajul Ministrului Educaţiei.
Secretariatul de stat pentru culte a fost reprezentat de Victor Opaschi care a prezentat rolul importat al teologiei în păstrarea conștiinței unități de neam și de credință:
Identitatea românească modernă s-a născut din faptul că românii în dubla lor calitate de cetăţeni ai unui stat modern şi creştini responsabili pentru binele societăţii au înţeles să-şi asume îndatoririle civice şi politice care le reveneau, iar Biserica însăşi prin exemplul şi acţiunea ei directă în societate a ştiut întotdeauna să inspire credincioşilor ei respectul faţă de aceste valori fundamentale care stau astăzi la baza oricărei societăţi moderne: demnitatea umană, libertatea, solidaritatea.
Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii din Bucureşti, a spus că unitatea eclesială de credinţă este o „condiţie spirituală şi duhovnicească sine-qua-non pentru orice proiect politic şi cultural de anvergură care aşează în centrul său unitatea naţională ca valoare fondatoare supremă”.
După deschiderea festivă, cele două sesiuni de comunicări au avut ca teme:
- Unitatea de credinţă – temelie a unităţii Bisericii
- Unitatea Bisericii în faţa persecuţiilor.
În cadrul celor două sesiuni au susţinut comunicări: Episcopul Varlaam Ploieşteanul, Pr. Prof. Viorel Ioniţă, Pr. Prof. Ştefan Buchiu, Pr. Conf. David Pestroiu, Prof. Dr. Ilie Bădescu, Pr. Prof. Cristinel Ioja.
Congresul va continua miercuri cu alte două sesiuni de comunicări dedicate unităţii Bisericii în fata ereziilor, curentelor filosofice si ideologiilor politice, precum şi contribuţiei Bisericii la promovarea conştiinţei naţionale a poporului român si lafăurirea statului român unitar modern.
