Sf. Ștefan cel Mare „a ales să rămână statornic în credința sa, să-și înfrunte dușmanii, să-și apere poporul și să construiască biserici și mănăstiri, pentru că omul care își apără granițele patriei fără să-și păzească inima nu poate clădi un viitor”, a spus Mitropolitul Efrem de Alep joi, la Mănăstirea Putna.
„Astăzi ne aflăm, așadar, în fața unui model de credință care clădește o patrie, în fața unui conducător curajos și a unui păstor care însuflețește. Ne aflăm în fața unui om smerit și a unui mare sfânt, Ștefan cel Mare și Bun.”
„A rămas în istorie nu doar pentru că a fost un conducător militar, ci pentru că a fost un om convins că puterea națiunii izvorăște din puterea credinței și că apărarea pământului nu se separă de apărarea sfințeniei”, a continuat mitropolitul antiohian.
Să fim sarea pământului natal
Înaltpreasfințitul Părinte Efrem a vorbit și despre diferența dintre patriotism și naționalism.
„Atașamentul lui Ștefan față de pământul său nu venea dintr-un fanatism național, deoarece pământul însemna pentru el locul în care Dumnezeu îl chemase să mărturisească despre Hristos. De aceea, rămânerea sa pe pământ era o rămânere în misiune”, a subliniat Mitropolitul de Alep.
„Și astăzi, creștinii au nevoie de această gândire. Mulți se simt descurajați, disperați sau doresc să emigreze din țările lor, să fugă de dificultățile lor și să renunțe la responsabilitățile lor. Dar Biserica ne cheamă să fim lumină acolo unde ne-a așezat Dumnezeu, să fim sare în locul pe care El l-a pregătit pentru noi, să slujim comunitățile noastre, să ne construim patriile și să păstrăm prezența noastră creștină în ele.”
Arma lui Ștefan și viața sa spirituală au păzit țara
Înaltpreasfințitul Părinte Efrem a amintit că Sfântul Ștefan cel Mare construia câte o biserică după fiecare bătălie, iar prima sa ctitorie, Mănăstirea Putna, a rămas școală de rugăciune, leagăn al culturii și izvor al credinței de-a lungul generațiilor.
„Acest lucru ne îndeamnă să ne întrebăm: cum construim noi astăzi? Construim măcar casele noastre pe Evanghelie? Ne educăm măcar copiii în rugăciune? Ne construim măcar relațiile pe iubire și iertare? Ne construim măcar pe noi înșine pe smerenie? Credeți-mă, o biserică ce nu este zidită în smerenia inimii nu va fi păstrată de măreția pietrei”, a spus ierarhul.
„Nu doar arma lui Ștefan a salvat Moldova, ci și viața sa spirituală. Curajul fără smerenie se transformă inevitabil în mândrie. Puterea fără milă se transformă în nedreptate, iar fără frică de Dumnezeu puterea se transformă în tiranie.”
„Biserica l-a cinstit ca sfânt nu pentru că nu a greșit, ci pentru că a știut să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu și să-și pună viața în slujba lui Hristos”, a explicat Înaltpreasfinția Sa.
„Însă Sfântul Ștefan se ridică aici pentru a ne reaminti că viitorul nu se clădește prin frică, ci prin curajul întemeiat pe o credință vie.”
Leagănul creștinătății este greu încercat
Cu durere în suflet, Mitropolitul Efrem de Alep le-a vorbit credincioșilor despre „Biserica din Antiohia, martoră și martiră”, conform cuvintelor Patriarhului Ioan al X-lea al Antiohiei: „Martoră a lui Hristos și a apostolilor ale căror picioare au călcat pe pământul ei, și mărturisitoare pentru că, tocmai din această cauză, a fost și este persecutată”, a spus ierarhul.
Înaltpreasfinția Sa amintit și de prezentul la fel de zbuciumat al eparhiei, marcat de războiul început în 2012, de răpirea fostului ei Arhiepiscop, Pavel, în 2013, de un cutremur distrugător în 2023 și de o situație internă încă destul de incertă pentru creștini, ceea ce a condus la o emigrație masivă.
„Permiteți-mi să vă transmit dragostea fraților voștri din Eparhia Alepului și vă rog să vă rugați pentru ei și să-i sprijiniți, ca să rămână pe pământul sfințeniei și al istoriei”, a spus părintele mitropolit.
Ierarhul a încheiat îndemnându-i pe credincioși să urmeze modelele marilor înaintași, între care și Sf. Ștefan cel Mare: „Datorită iubirii sale pentru popor, inimile oamenilor descurajați s-au umplut și ele de dragoste”, a subliniat Mitropolitul Efrem de Alep.
Sfânta Liturghie de hram a fost urmată de un program artistic și o ceremonie militară în cinstea Sfântului Ștefan cel Mare și a apropiatei împliniri a 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna (10 iulie).
Vezi și:
Foto credit: Youtube / Mănăstirea Putna
