Expoziția de fotografie „Satul bucovinean” a fost deschisă joi, 22 august, în cadrul Simpozionului „Credință. Cultură. Transmitere” la Mănăstirea Putna.
În clădirea Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii pot fi admirate exponate din fonduri de fotografii de familie din satele: Putna, Vicov, Crasna, Izvoarele Sucevei, expuse tematic de ierodiaconul Timotei Tiron.
De asemenea, expoziția cuprinde și fotografii realizate în satele Bivolărie, Gura Putnei și Ulma de pictorul Constantin Flondor, în satul Ceahor de lângă Cernăuți de pictorul Dacian Andoni și în satul Botești din Horodniceni de către arhitectul Marius Pandele.
Pictorul Constantin Flondor, din Timișoara, originar din Cernăuți, a spus că fotografiile sunt rodul „dorinței de a reveni la rădăcini, la Cernăuți și în Bucovina, în general, rezultat al nostalgiei mele după Bucovina”. Alături de aceste fotografii din anii ’80, el a expus și câteva fotografii realizate de tatăl său la Mănăstirea Putna, în 1928 și la hramul din 1943.
Pictorul Dacian Andoni, timișorean, de origine din satul Ceahor, lângă Cernăuți, a explicat că fotografiile pe care le-a expus îl leagă de locurile natale și îi dau putere să picteze.
Arhitectul Marius Pandele a realizat fotografiile în 2018, când a mers cu membrii grupului Prolog în locurile natale ale pictorului Paul Gherasim: „am regăsit acolo și am fotografiat țarinile din care pictorul Paul Gherasim s-a inspirat.”
”Nu sunt fotografii care arată senzaționalul
„Expoziția este o invitație la descoperire”, a subliniat la vernisaj părintele ierodiacon Timotei Tiron.
„Am descoperit în fondurile de fotografii folosite că în centrul lor este familia. Apoi sunt copiii, copii care sunt scoși în față de către părinți. Urmează prietenii, școala și fotografiile de la evenimentele comunității”.
„Nu sunt fotografii care arată senzaționalul, ci fotografii care arată sufletul oamenilor și al comunității. Fotografiile din Crasna sunt din anii ’40–’60, când satul era deja ocupat de URSS, iar românii de acolo se luptau să își păstreze identitatea românească, inclusiv prin unitatea familiei și a comunității, prin limbă și vestimentație.”
Criticul de artă Doina Mândru a observat că fotografiile expuse reprezintă două lumi care se întâlnesc în mod coerent: „lumea oamenilor de artă, prin fotografiile culte, se întâlnește armonios cu lumea pe care părintele Timotei a descoperit-o în această zestre extraordinară de fotografii anonime”.
Părintele stareț, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a adăugat faptul că expoziția reprezintă „recunoștința pe care Putna o aduce satelor care vreme de sute de ani au înconjurat mănăstirea și au sprijinit-o, satelor de unde au venit unii dintre călugării de aici, satelor cu oameni care au primit cuvânt și putere prin generațiile de monahi care au viețuit la Putna în cele cinci secole și jumătate de viață ale mănăstirii”
Părintele Melchisedec a amintit că tema expoziției, „Satul bucovinean”, a fost hotărâtă din luna ianuarie și se încadrează în tematica Anului omagial al Satului românesc, sărbătorit în Patriarhia Română.
Vezi și: Expoziția de fotografie „Chipul satului românesc”
Foto credit: Mănăstirea Putna
