O decizie discriminatorie pentru majoritatea elevilor

Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei a remis un comunicat prin care împărtăşeşte indignarea clerului şi credincioşilor, privitoare la decizia Curţii Constituţionale a României, din data de 12 noiembrie 2014, de a declara neconstituţional statutul disciplinei religie din trunchiul comun în învăţământul românesc, după cum informează “Ziarul Lumina”.

Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul al acestei eparhii arată, în comunicatul amintit, că activitatea educaţională a fost una din constantele vieţii Bisericii Ortodoxe de la începutul acesteia: „Dimensiune fundamentală a misiunii preoţeşti, încredinţată de Mântuitorul Iisus Hristos prin filieră apostolică -«Mergând, învăţaţi toate neamurile…» (Matei 28, 19-20) -, activitatea educaţională a Bisericii a constituit întotdeauna o preocupare majoră a slujitorilor sfintelor altare, un mijloc de dezvoltare a diverselor comunităţi sociale şi culturale, suport pentru maturizarea învăţământului public – deopotrivă adresat maselor şi elitelor, în contexte istorice din cele mai diverse, iar în ceea ce priveşte neamul românesc, un garant peren al conservării şi promovării valorilor morale şi naţionale“.

Decizia Curţii Constituţionale a României aduce atingere şi statutului profesorului de religie, care prin activitatea lui se alătură eforturilor comune ale învăţământului românesc de a educa copiii şi tinerii. „Astăzi, mii de profesori, cu studii superioare de teologie pastorală şi didactică, absolvenţi de module psihopedagogice în departamentele pentru pregătirea personalului didactic ale universităţilor din România, ocupă prin concurs, în condiţiile legii, catedre de religie în învăţământul preuniversitar, oferind elevilor de diferite confesiuni o educaţie religioasă similară majorităţii sistemelor educaţionale europene. Ei se alătură astfel pleiadei de profesori care, procedând strategic şi metodic, facilitează atât accesul învăţăceilor la conţinuturi prevăzute de o programă, cât şi formarea unor comportamente integratoare în viaţa comunităţii, prin disciplinele obligatorii din trunchiul comun, care fac parte din aria curriculară «Om şi societate»: cultură civică, filosofie, logică, argumentare şi comunicare, sociologie, psihologie, pedagogie, istorie, geografie ş.a.“.

De asemenea, se arată că Biserica a creat primele şcoli pentru a forma şi ridica fiinţa neamului românesc, oferind un cadru în care să se predea mai multe discipline. „În zona de spiritualitate şi cultură de la curbura Carpaţilor, Biserica locală şi-a articulat permanent rostul călăuzitor pe iniţierea şi dezvoltarea de şcoli şi licee, venind în întâmpinarea setei de cultură şi formare a credincioşilor de pe aceste meleaguri. În acest sens, după vestitele şcoli: greacă, slavo-română şi cea inferioară de la Buzău, ce au funcţionat prin strădania Episcopului Cozma (1763-1787), după şcoala grecească înfiinţată de Episcopul Constandie Filitti al Buzăului – ajuns chiar conducător al Eforiei Şcoalelor în 1814, secolul al XIX-lea aşază definitiv Eparhia Buzăului pe harta marilor vetre de şcoală modernă românească, prin înfiinţarea primei Şcoli naţionale la Buzău, în 1832, datorată marelui ierarh cărturar Dionisie Romano (1865-1873), a faimoasei şcoli de zugravi de la Buzău, condusă de marele pictor Nicolae Teodorescu, şi a primei şcoli medii din Buzău – Seminarul Teologic Ortodox -, în 1836, ambele ctitorite de către destoinicul Episcop Chesarie (1825-1846)“, se mai arată în comunicatul de presă.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…