Poate că ar părea ciudat, dar la nivelul Ministerului Cultelor fenomenul monahal reprezenta o importantă problemă, deoarece statul comunist avea interesul să păstreze imaginea unei bune relaţii cu Biserica. De aceea s-au întocmit mai multe variante de reformare a monahismului, cu studii de impact, astfel încât reacţia din partea Bisericii să fie preîntâmpinată. Într-un referat din 1949, responsabilii din Ministerul Cultelor analizau diferite variante de impact într-o eventuală abordare a chestiunii monahale în condiţiile politice, economice şi sociale ale regimului comunist: „Monahismul este, în sânul fiecărui cult, o forţă puternică, tradiţionalistă, mistică şi conservatoare, iar pe plan politic e reacţionară şi ostilă eliberării maselor de sub puterea formelor primitive ale ritualului şi practicilor religioase. […] O revizuire a problemei monahismului se impune în interesul însuşi al bisericilor şi al liniştii publice. Revizuirea trebuie să ne lămurească asupra măsurilor de luat faţă de monahi.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
