Ministrul Culturii, Demeter Andras, a spus marți la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) că întoarcerea artefactelor dacice din Țările de Jos are o dimensiune simbolică și reface legătura dintre trecut și prezent.
Ministrul a fost prezent la prezentarea artefactelor dacice – Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur – de la MNIR. Publicul va putea admira aceste piese de patrimoniu între 22 aprilie și 3 mai.
„Dincolo de recuperarea lor materială, întoarcerea acestor artefacte acasă are o dimensiune simbolică. Ea înseamnă refacerea unei legături între obiect și memorie, între trecut și prezent, între patrimoniu și comunitatea care îl recunoaște ca parte din sine”.
„Iar dacă acest moment ne spune ceva cu adevărat important este că patrimoniul nu trebuie doar apărat atunci când este amenințat, ci și așezat cu mai multă grijă și mai multă înțelepciune în viața publică. Nu doar păstrat, ci și făcut accesibil. Nu doar admirat, ci și înțeles. Nu doar evocat, ci și transmis mai departe”, a spus Demeter Andras.
Cum ne reconectăm la patrimoniu?
Demnitarul a precizat că revenirea acestor obiecte de patrimoniu nu este suficientă, ci trebuie și valorificată, prin trecerea de la „eveniment” la „program național”.
„Nu e suficient să spunem s-au întors, ci trebuie să vedem și ce înseamnă această întoarcere și ce facem cu ea. (…) Dacă expunerea de la București este prima reîntâlnire, itinerarea (de după restaurare) trebuie să fie momentul în care aceasta este împărtășită la scară națională”.
„Conferința, expunerea și itinerarea nu sunt și nu trebuie privite ca niște forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei construcții deschise dezvoltării succesive”, a adăugat Demeter Andras.
Recăpătarea demnității
Directorul MNIR, Cornel Ilie, a afirmat că prin întoarcerea acestor artefacte, românii își recapătă o parte din liniște și demnitate.
„Începând de acum, pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coțofenești și cele două brățări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Național de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare.”
„Astăzi, aceste comori se întorc acasă. Iar odată cu ele se întoarce o parte din liniștea noastră, din demnitatea noastră și din încrederea că patrimoniul, atunci când este apărat împreună, poate supraviețui chiar și celor mai dure încercări”, a transmis Cornel Ilie.
Acesta a dat asigurări că artefactele sunt autentice, dar coiful a suferit mici deteriorări, considerate de specialiști „perfect controlabile”.
Apel pentru găsirea celei de-a treia brățări
La conferința de la MNIR au luat parte și directorul Muzeului Drents din Assen, Robert van Langh precum și ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București, Willemijn van Haaften.
Robert van Langh a făcut un apel pentru intensificarea eforturilor de a găsi și a treia brățară de aur furată de la Muzeul Drents.
„După mai bine de un an de incertitudine, colegii mei din Olanda sunt acum în măsură să închidă un capitol foarte dureros. Un moment emoționant pentru toți cei implicați”.
„Aici însă, la București, durerea, furia și iată, acum, mulțumirea au fost în mod natural mult mai amplificate. Sunt recunoscător că acum, în vremuri deloc ușoare, am fost capabili să ne păstrăm prieteniile”.
„Acest lucru mă impresionează și îl voi lua cu mine, pentru a-l purta în inima mea. În încheiere, aș dori să reiterez apelul pe care l-am făcut în Olanda, la întoarcerea acestor comori, și încă o dată săptămâna trecută, în tribunal: oricine are informații cu privire la locul unde se află cea de-a treia brățară, rog să ne informeze. Să ne ajute pentru ca și această brățară să se întoarcă în siguranță acasă, aici, la București”, a declarat Robert van Langh.
Foto credit: Demeter András István / Facebook
