Cu exact 140 de ani în urmă, în 28 ianuarie 1886, se năștea Martha Bibescu, fiica diplomatului Ion Lahovary și a Emmei Mavrocordat, descendentă din familie boierească. Este cunoscută pentru activitatea literară, dar și pentru influența puternică pe care a avut-o în epocă. Președintele francez Charles de Gaulle, a numit-o „personificarea Europei”.
Martha Lahovary a fost educată cu profesori particulari, apoi și-a continuat pregătirea la o mănăstire din Belgia.
În 1905, la 19 ani, s-a căsătorit cu prințul George Valentin Bibescu, nepot de frate al fostului domnitor al Țării Românești George Bibescu. Debutul ei literar, „Cele opt raiuri” (1908), a fost inspirat din călătoria în Orient făcută împreună cu soțul.
În 1911, ca dar de nuntă de la soț, a primit Palatul Mogoșoaia, pe care l-a renovat, primul oaspete primit în noul palat fiind chiar Regina Maria.
„Mata Hari” a României
În timpul Primului Război Mondial, când Curtea Regală și Guvernul s-au retras la Iași, Martha Bibescu a avut curajul de a rămâne la București, unde a cultivat atât anturajul Prințului Wilhelm, moștenitorul tronului Germaniei, cât și relația cu baronul Christopher Thomson, atașat al Ambasadei Marii Britanii la București.
Aceasta i-a permis să trimită multe informații utile guvernului României refugiat la Iași din Bucureștiul ocupat de Puterile Centrale.
Fiind apropiată de Regina Maria, a preluat administrarea spitalului de război nr. 118, fondat de suverană, unde a alinat suferința ostașilor muribunzi.
„N-am fost niciodată atât de fericită ca la Spitalul 118, în 1916-1917. Trăiam într-o comunitate religioasă – visul meu din copilărie – eram cu fii de muncitori și de țărani, trăind împreună cu ei, în durere”, a scris prințesa mai târziu.
Perioada interbelică
După Războiul de Reîntregire, a renovat din nou palatul, cu fonduri din vânzarea noilor cărți pe care le publica.
După reinaugurarea din 1927 a palatului, aici s-au perindat nume de răsunet ale vremii: Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regele Carol I al României, Regele Ferdinand și Regina Maria, August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Winston Churchill.
După ce soțul ei s-a îmbolnăvit, l-a îngrijit cu devotament. Deși cei doi nu au fost fideli unui altuia în căsnicie, în 1941, după moartea soțului, Martha Bibescu îi scria abatelui Mugnier, confidentului ei: „Părinte, n-am încetat niciodată să-l iubesc pe George. Viața ne-a învățat că adevărata dragoste nu urmează decât după multe mistere, după o ucenicie răbdătoare, tandră și dureroasă”.
După ocupația sovietică, a reușit să obțină declararea Palatului Mogoșoaia ca monument istoric, pentru a-l pune la adăpost naționalizarea sălbatică. Palatul Mogoșoaia i-a rămas fiicei, Valentina, și soțului acesteia, Dimitrie Ghika-Comănești, apoi a fost naționalizat în 1949, iar fiica și ginerele arestați.
Martha Bibescu s-a luptat pentru eliberarea lor și a reușit, pe căi diplomatice, să-i pună la adăpost în Cornwall, Anglia.
Exilul
În septembrie 1945, prințesa a plecat definitiv din țară – mai întâi în Anglia, apoi în Franța. A fost perioada în care Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese timp de decenii, realiza pentru ea haine speciale.
În 1954, Academia Franceză i-a conferit Marele Premiu de Literatură pentru întreaga operă, iar în 1955 a devenit membră a Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză a Belgiei.
În aul 1962 a fost decorată în Franța cu Legiunea de Onoare, iar în 1963, a fost desemnată consilier al președintelui francez Charles de Gaulle în problema românească.
Prințesa s-a mutat la cele veșnice în 28 noiembrie 1973, la vârsta de 87 de ani, și este înmormântată în cimitirul Père Lachaise din Paris.
Ne-a lăsat cu nostalgia unui suflet nobil, care a luat cândva ceaiul la Casa Albă cu Președintele Theodore Roosevelt și Prima Doamnă Eleanor Roosevelt și căruia președintele Charles de Gaulle i-a scris cândva:
„Pentru mine, dumneavoastră sunteți personificarea Europei”.
Despre viața ei, Martha Bibescu însăși a scris:
„Cât de frumoasă e viața mea, deși nefericită. Cât de amuzantă. Unică! N-aș schimba-o nici pentru un imperiu”.
Astăzi, Christopher John Ghika – un descendent al Marthei Bibescu și al domnitorului Grigore Alexandru Ghica, fondatorul Jandarmeriei Române – comandă Gărzile Regale Britanice, calitate în care a participat la Încoronarea Regelui Charles al III-lea.
Sursa foto: Quellochepiaceavaleria.com
Surse documentare: Radio România Cultural; Cultura la dubă
