Mănăstirea suceveană Slatina a fost restaurată, în urma unui amplu proces de consolidare și reabilitare desfășurat în ultimii ani. Lăcașul de cult este prima ctitorie a voievodului Alexandru Lăpușneanu.
Recepția lucrărilor a avut loc la finalul săptămânii trecute. Proiectul pune în valoare Casa Domnească și spațiile adiacente, unde au fost amenajate zone de expunere, îmbunătățite condițiile de conservare și modernizate locurile pentru vizitare.
Stareța mănăstirii, stavrofora Serafima Gherasim, a subliniat dimensiunea spirituală și identitară a intervenției: „Restaurarea unui astfel de monument nu este doar o lucrare inginerească, ci un act de restituție morală”.
„Casa domnească, piatra de temelie a istoriei noastre de peste veacuri, își redeschide porțile primind haina nouă a restaurării prin purtarea de grijă a bunului Dumnezeu”.
Arheologul Ion Mareș a evidențiat importanța proiectului pentru patrimoniu: „Tot ansamblul actual are o mare valoare arhitecturală, iar pentru noi, pentru ceea ce se face în prezent, reprezintă lucruri esențiale pentru monumentele de zid și lăcașurile noastre de cult”.
Proiect cu valoare istorică și turistică
Dirigintele de șantier Eugen Caraiman și arhitectul Virgil Polizu au evidențiat amploarea și complexitatea lucrărilor realizate, subliniind totodată necesitatea continuării intervențiilor pentru restaurarea completă a ansamblului monahal.
Proiectul urmărește și valorificarea culturală a ansamblului, după cum a transmis Doina Iacoban, reprezentant al echipei de consultanță, pentru Trinitas TV: „Scopul acestui proiect spre sustenabilitatea lui este acela de a crește fluxul de vizitatori, de a desfășura activități culturale, cel puțin 12 activități anual.
Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, se înscrie în strategia de promovare a Rutei Mănăstirilor din zona Moldovei și are în vedere organizarea de activități culturale menite să atragă vizitatori și să valorifice patrimoniul restaurat.
Mănăstirea Slatina a fost construită între anii 1552–1564 și rămâne unul dintre reperele importante ale spiritualității și istoriei Moldovei.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
