Icoana baldachinului care adăpostește racla cu moaștele Sfântului Ierarh Iacov Punteanul, Mitropolitul Moldovei, a fost sfințită duminică și așezată în Paraclisul Mănăstirii Putna.
Slujba a fost oficiată după citirea Pastoralei Sfântului Sinod la Prima Duminică din Postul Nașterii Domnului de Părintele Stareț Arhim. Melchisedec Velnic, împreună cu soborul slujitor la Sfânta Liturghie.
Părintele Stareț a subliniat faptul că momentul sfințirii nu a fost ales întâmplător, el fiind strâns legat de mesajul Sfântului Sinod, în care se face referire mărturisirea credinței prin icoană și prin viu grai, ceea ce arată legătura strânsă dintre iconari și mărturisitorii credinței din timpul perioadei comuniste.
După sfințire, obștea și credincioșii aflați la slujbă au adus cinstire icoanei, care a fost purtată în procesiune din Biserica mare a Mănăstirii în Paraclisul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ctitorit de Sfântul Iacob.
La final, Arhim. Melchisedec Velnic a mulțumit celor care au contribuit la realizarea baldachinului, a icoanei și a raclei în care sunt așezate sfintele moaște, îndemnând în mod special la folosirea libertății pentru a lucra binele.
Părintele stareț a evocat unele constrângeri din perioada regimului comunist: uneori nici clopotele nu aveai voie să le tragi – au fost localități unde s-a întâmplat așa ceva. La sate, au fost biserici unde preotul era obligat să termine slujba la ora 10, pentru ca oamenii să fie scoși la muncile agricole.
Să ne ajute Bunul Dumnezeu să știm să folosim libertatea pe care o avem! Să știm să folosim darul cel mare al libertății pe care ni l-a dat Dumnezeu în slujba binelui, a minții celei limpezi și curate, căci altfel ne vom pierde. Fără Dumnezeu nu putem face nimic. Fără Numele Lui, nu putem face nimic. Fără Hristos nu suntem oameni cu adevărat. Dumnezeu să dea gând bun tuturor, cugetare smerită, râvnă și dragoste întru săvârșirea binelui, a adăugat Arhim. Melchisedc Velnic.
Icoana a fost pictată în stil tradițional bizantin, cu foiță de aur aplicată cu bolus (Argilă fină întrebuințată ca diluant solid, n.r.) în atelierul de pictură al mănăstirii.
În partea centrală este reprezentat Sfântul Iacob, iar în lateral sunt înfățișate următoarele șase scene din viața sa:
„Apărător al săracilor”
Sfântul Iacob a pus blestem asupra unui impozit foarte greu pentru popor, numit „văcărit”, în anul 1756. În urma acestui gest, cronicile spun că „au început a se înmulți locuitorii țării și de atunci prea bine s-au îndreptat țara”. Câțiva ani mai târziu, în 1760, a pecetluit acest mare bine cu retragerea sa din scaunul de mitropolit.
„Ctitor al Paraclisului”
În 1757, Sfântul Iacob a ctitorit la mănăstire un Paraclis închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În prezent, moaștele sale se află în acest paraclis.
„Înnoitor al mănăstirii”
Sfântul Iacob este al doilea mare ctitor al Putnei, după întâiul ctitor, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Din 1755 și până la trecerea sa la cele veșnice, el s-a ocupat de renovarea mănăstirii.
„Întemeietor de școală”
Iubind foarte mult buna creștere și educație a copiilor, Sfântul Iacob a tipărit, în 1755, primul abecedar din Moldova, numit „Bucvar”. În 1759, el a înființat prima școală de la sat din Moldova, lângă Mănăstirea Putna.
„Mare cărturar”
Sfântul Iacob a tipărit cărți de slujbă și cărți de învățătură duhovnicească, unele dintre ele apărute pentru prima dată în limba română.
„Adormirea sfântului”
În 11 mai 1778, Sfântul Iacob a luat schima mare, împlinindu-și un vechi dor. În 15 mai 1778, a trecut la cele veșnice și a fost înmormântat în schima mare.
Foto credit: Mănăstirea Putna
