Biserica Domneasca de la Curtea Veche, din București, își sărbătorește la 25 martie 2014 hramul istoric: Buna Vestire. Sărbătoarea hramului va începe încă de luni, 24 martie, când va fi oficiată, de la ora 17:00, Slujba Vecerniei unită cu Litia. Marți 25 martie, de la ora 07:00 va fi oficiat Acatistul Bunei Vestiri, de la ora 07:30 Slujba Utreniei, iar de la ora 09:00 va fi săvârșită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La finalul Sfintei Liturghii va fi săvârșită Slujba Parastasului pentru domnitorii ctitori, trecuți la Domnul, ai Bisericii Domnești de la Curtea Veche.
Biserica Domnească de la Curtea Veche
Această sfântă și dumnezeiască beserică, unde se cinstește hramul Blagoveștenia (Buna Vestire) preaslăvitei Născătoarii de Dumnezeu și pururea Fecioarii Mariei, din temelia ei iastă zidită de bătrânul Mircea Vodă și în urmă cu fiiu-său, Pătrașcu Vodă cu Radu și Mircea cel Tânăr, o au înfrumusețat și o au zugrăvit, se înveșnicește în pisania Bisericii Domnești de la ‘Curtea Veche’ o realitate și o bucurie spirituală pe care suntem chemați să o trăim, de fiecare dată, în fiecare an, la 25 martie.
Alegerea acestui hram pentru ‘biserica domnească mare’ sau ‘biserica de jos’, cum era numit sfântul lăcaș din vechea curte domnească a Bucureștilor, dovedește marea evlavie pe care ctitorii lui o aveau pentru Maica Domnului.
Fără îndoială, printre bijuteriile de artă religioasă și medievală ale Bucureștiului, Biserica ‘Bună Vestire’- Curtea Veche, care mai are și hramul ‘Sfântul Antonie’, ocupă un loc cu totul aparte, fiind printre puținele mărturii vii, în picioare, care ne vorbesc nouă, trăitorilor începutului celui de-al treilea mileniu creștin, despre vremurile trecute.
Cronica Țării Românești, redactată pe la mijlocul secolului al XVII-lea, precum și un document din 13 mai 1563, ni-l dezvăluie pe domnitorul Mircea Ciobanu (1545-1554; 1558-1559) ca fiind ctitorul celei mai vechi biserici din capitala României. În iunie 1546, acesta s-a căsătorit cu Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareș. Paternitatea acestei familii domnitoare asupra lăcașului este întărită și de tabloul votiv care îi înfățișează pe cei doi.
Această biserică a fost ctitorită în cea de-a doua domnie a lui Mircea Ciobanu, în anul 1559, iar în septembrie același an, domnitorul a fost înmormântat în lăcașul recent ridicat. După plecarea la Domnul a voievodului Mircea Ciobanu, înfrumusețarea și pictarea bisericii au fost continuate în timpul domniei fiului său Petru cel Tânăr (1559-1569), care la data succesiunii la tron avea doar doisprezece ani. De aceea, este de presupus că persoana care s-a ocupat efectiv de terminarea bisericii a fost Doamna Chiajna, nepoata Sfântului Ștefan cel Mare, care tutela domnia fiului său și avea legături puternice la Poarta Otomană.
Vremurile au făcut însă ca Doamna Chiajna să cadă în dizgrația turcilor, iar fiul său, Petru cel Tânăr, chemat cu tributul la Constantinopol, să fie arestat în 2 iunie 1568 de către oamenii sultanului și împreună cu mama sa să fie expulzați în Siria, apoi în Asia Mică. Domnitorul s-a stins din viață la 19 august 1569, otrăvit se pare, fiind îngropat în Biserica ‘Schimbarea la față’ din Koneih, iar Doamna Chiajna a trecut la Domnul în 1588, mormântul ei fiind la Galata.
Din vremea lor a rămas, iată, acest altar, ca o inimă ce pulsează în pieptul Bucureștiului de peste patru veacuri și jumătate. Ca o bună vestire urmașilor din Buna Vestire a Maicii lui Dumnezeu, marea noastră ocrotitoare, cea care a salvat biserica din crucea Capitalei de atâtea ori în istorie, de primejdii, incendii, cutremure sau războaie. Ca o bucurie din bucuria celei prea pline de har, din al cărui precurat pântec S-a născut Fiul lui Dumnezeu, Care ne-a salvat din păcat și moarte, punând ‘început mântuirii noastre și descoperirea tainei celei din veac’, așa cum spune și troparul sărbătorii.
Importanța și cinstea de care se bucură această biserică sunt vădite și de slujirea la hramul său istoric a unor importanți ierarhi ai Bisericii noastre in frunte cu Patriarhul României, precum și de evlavia miilor și miilor de credincioși care îi trec pragul cu dragoste, bucurie și nădejde. Cu multă nădejde în mântuire. Bucuria duhovnicească a hramului Bunei Vestiri a fost sporită în anul 2012 de prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Slujba Privegherii din 24 martie, iar în anul 2013 Sfânta Liturghie, cu prilejul hramului, a fost oficiată de Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul.
Foto: Arhivă
