Maica Domnului cinstită în numeroase lăcașuri de cult din Patriarhia Română

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este cel mai răspândit hram de pe cuprinsul Patriarhiei Române. În fiecare oraș există cel puțin o biserică ce poartă acest hram, iar în fiecare eparhie se află cel puțin o mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pe 15 august, când întreaga creștinătate cinstește Adormirea Maicii Domnului, sute de biserici și mănăstiri din întreaga țară se îmbracă în haine de sărbătoare. Astăzi este și hramul Mănăstirii „Sfânta Maria” Techirghiol.

Mănăstirea de la Techirghiol închinată Maicii Domnului a luat ființă prin grija patriarhului Miron Cristea care, în 1928, a cumpărat în stațiunea Techirghiol o vilă unde a fost înființat un sanatoriu pentru cler. În perioada 1965-1967, patriarhul Justinian a hotărât renovarea și extinderea sanatoriului, ridicând încă un etaj pe latura dreaptă a edificiului, iar zece ani mai târziu, au fost ridicate alte două corpuri de clădire așezate perpendicular, unde astăzi se află chiliile monahiilor și trapeza mănăstirii.

Biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Arhiepiscopia Bucureștilor

În cadrul Protopopiatului I al Arhiepiscopiei Bucureștilor, mai multe biserici sunt închinate sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: două în Calea Giulești, apoi Biserica Kretzulescu de pe Calea Victoriei, sectorul I, ca și parohia Militari I din sectorul 6, parohia Miron Patriarhul din sectorul I, parohia Sapienției din sectorul 5, parohia Spirea Nouă și parohia Tudor Vladimirescu I, din sectorul 5.

În Protoieria II Capitală, își sărbătoresc astăzi hramul parohia Balta Albă din sectorul 3, parohia Dichiu și Hagiu de la Hala Traian, din sectorul II, parohia Iancu Vechi și parohia Biserica Icoanei din sectorul II, parohia Pitar Moș, parohia Olari, parohia Precupeții Noi, parohia Popa Soare și parohia „Sfântul Silvestru” din sectorul 2. În Protoieria III Capitală, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mercurie” – Titan se află în sărbătoare.

În Protoieria Ploiești își sărbătoresc hramul 10 biserici parohiale, precum și așezământul monahal de la Ghighiu. În Protoieria Câmpina sunt în sărbătoare 14 parohii, în Protoieria Ilfov Nord, 25 de biserici își cinstesc ocrotitoarea, iar în Protoieria Vălenii de Munte sunt în sărbătoare 10 biserici, precum și alte 26 de biserici în Protoieria Urlați.

Hram la trei parohii din Iași

În Moldova, peste 200 de biserici de mir sau de mănăstire au hramul „Adormirea Maicii Domnului”. La Iași, trei biserici își sărbătoresc astăzi hramul. Una dintre ele, cunoscută de ieșeni ca Biserica Vulpe, din Protopopiatul Iași I, care mai are și hramul „Sf. Antonie cel Mare”, este ridicată pe locul unei foste biserici construite în 1632 de breasla blănarilor. Actuala biserică, din piatră, a fost construită de vornicul Teodor Burada.

Și la Biserica Barnovschi este, astăzi, sărbătoare. Lăcașul de cult este ctitoria domnitorului Miron Barnovschi și aici a funcționat o școală pentru fiii de domnitori și pentru copiii marilor boieri din Moldova.

Zeci de parohii din Arhiepiscopia Iașilor au astăzi hram

În Protopopiatul Iași I, mai este sărbătoare la Glăvănești, Bivolari, la Mădârjac, Uricani, Iepureni, Cotu Morii, Bălteni, Sinești, Țibana, Tungujei, Voinești, Bogdănești și Rediu. În Protopopiatul Iași II, este hram la Coropceni, Deleni, Petrești, Grădinari, Hadâmbu, Ruseni, Schitu Duca și Valea Satului. În Protopopiatul Pașcani există biserici închinate Adormirii Maicii Domnului în municipiul Pașcani, la Todirești, Boureni, Brătești, Gâștești, Goești, Hândrești, Mircești și Ruginoasa. În Protopopiatul Hârlău este hram astăzi în municipiul Hârlău, la Deleni I, Federeni, Gropnița, Sârca și Prăjeni. Parohiile Cerchejeni, Chișcovata, Ghilănești, Roșiori, Stâncești, Stăuceni și Zăicești, din Protopopiatul Botoșani, sunt și ele în sărbătoare, iar în Protopopiatul Darabani, la Hudești, Ivancăuți, Păltiniș, Oroftiana de Sus, Dragalina, Comănești și Balinți. Șase biserici din Protopopiatul Săveni au hram astăzi: Epureni, Hănești, Pădureni, Ringhilești, Unțeni și Vlăsinești. Parohiile Bicaz Chei I, Dobreni, Ghelăiești, Mărgineni, Tarcău, Bărgăoani, Verșești, din Protopopiatul Piatra Neamț îmbracă și ele haine de sărbătoare. De asemenea, în Protopopiatul Târgu Neamț, sunt parohii cu acest hram la Boiștea, Vânători, Ghindăuani, Grumăzești, Preotești, Răucești, Urecheni și Valea Arini, iar în Protopopiatul Dorohoi este hram la Catedrala din oraș, la Broscăuți, Cervicești, Dimăcheni, Dolina, Șipoteni, Lojna, Todireni, Popeni și Șendriceni. În Protopopiatul Ceahlău este hram la Galu și Grințieș, iar în Protopopiatul Roznov este sărbătoare la Bețăiești, Mănoaia, Podoleni și Tazlău.

Pelerini la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului

Mii de pelerini sunt așteptați astăzi la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului. Mănăstiri cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în apropierea Bucureștiului sunt cele de la Samurcășești – Ciorogârla, așezată pe vechiul drum al Piteștilor și Craiovei, și Țigănești, situată între București și Ploiești, în dreptul localității Ciolpani.

La Putna, în fiecare an sosesc pelerini din toate colțurile țării pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Potrivit tradiției, aici a existat o vatră sihăstrească cu mult timp înainte ca Sfântul Voievod Ștefan cel Mare să zidească, în 1466, mănăstirea.

În fiecare an, de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeș, lăcaș rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, își așteaptă credincioșii, care vin să se închine Maicii Domnului și Sfintei Filofteia.

Situată în satul Adam, comuna Drăgușeni, pe un deal care domină întreaga localitate, Mănăstirea Adam este una dintre cele mai importante sihăstrii vechi, din întreaga zonă de sud a Moldovei care își cinstește ocrotitoarea la 15 august. Accesul spre mănăstire se poate face fie din drumul național DN 26 Galați – Bârlad, între localitățile Bursucani și Bălăbănești, fie din drumul județean DJ 251A Tecuci – Tg. Bujor, prin localitatea Fundeanu.

Tradiția locală, neconfirmată istoric, afirmă că prima așezare monastică a fost întemeiată în părțile Adamului pe la mijlocul secolului al XVI-lea când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Așa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuță din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă, însă, că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, la mijlocul secolului al XVII-lea, biserica fiind sfințită la 14 octombrie 1652.

Prilej de bucurie va fi și la mănăstirile Bistrița, Frăsinei, Govora și Sărăcinești din Arhiepiscopia Râmnicului, la mănăstirile Brâncoveni și Strehareț din Episcopia Slatinei și Romanaților, precum și la Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii. În sărbătoare se află și Catedrala episcopală din Giurgiu, care își sărbătorește primul hram.

De Adormirea Maicii Domnului își prăznuiește hramul și vechea Catedrală arhiepiscopală a orașului Buzău. Lăcașul de cult datează din anul 1649 și este ctitoria lui Matei Basarab, voievod al Țării Românești. A fost zidit pe locul altei biserici mai vechi, din vremea domnitorului Radu cel Mare. Catedrala a suferit mai multe transformări, din cauza cutremurelor și vicisitudinilor timpului, mai ales în vremea episcopului Chesarie.

De ziua hramului, la Mănăstirea Văratic, maicile se pregătesc pentru credincioșii care vor trece pragul mănăstirii. Tot pe 15 august își cinstesc hramul și Mănăstirea Bistrița și Schitul Draga, din județul Neamț, mănăstirile Cozancea și Zosin, din județul Botoșani, mănăstirile Rarău, Humor, Fetești, Schitul Orata și Plutonița din Suceava. În Arhiepiscopia Romanului, sunt în sărbătoare mănăstirile Tisa și Diaconești, iar în Episcopia Hușilor, există două mănăstiri în sărbătoare: Mălinești și Moreni.

Mănăstirea Nicula, din județul Cluj, adăpostește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinii vin să participe la slujbe și să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Sfânta Liturghie va fi oficiată, în ziua sărbătorii, de IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. De praznicul Adormirii, aici are loc cel mai mare pelerinaj din Transilvania. Pe drumul care leagă Clujul de Gherla, între Jucu și Răscruci, în fiecare an, șiruri nesfârșite de oameni, tineri, copii și bătrâni, merg desculți pe asfaltul fierbinte, cântând imnuri religioase, într-o procesiune sfântă.

Și Mănăstirea Rohia, din județul Maramureș, așteaptă astăzi, la sărbătoarea hramului, mii de pelerini. Mănăstirea a fost sfințită în 1926, de către vrednicul de pomenire episcop Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul mănăstirii.

20 de ani de la resfințirea Mănăstirii „Brâncoveanu”

Istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, își sărbătorește în acest an hramul printr-un program liturgic deosebit, la care participă oaspeți de seamă și mii de pelerini din toate colțurile țării. La hram, în ziua de 15 august, se împlinesc 20 de ani de la resfințirea actualei incinte a mănăstirii și a paraclisului mare, târnosite după ample lucrări de construcție, renovare și reamenajare inițiate de vrednicii de pomenire mitropolitul Antonie Plămădeală și starețul din acea vreme, arhimandritul Veniamin Tohăneanu. În ziua hramului, la 9:30, soborul slujitor condus de IPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu PS Andrei Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va oficia slujba sfințirii apei la fântâna din incinta mănăstirii, după care va oficia Sfânta Liturghie la altarul din pădure, potrivit Ziarul Lumina. ”

În veșminte de praznic se află și mănăstirile Izbuc și „Sfânta Cruce” – Oradea, din jud. Bihor, Mănăstirea Oașa din județul Alba, dar și Mănăstirea Hodoș Bodrog din județul Arad, unde, după săvârșirea Privegherii, se desfășoară de la ora 19:30 procesiunea „Drumul Crucii”, Taina Sfântului Maslu și Prohodul Maicii Domnului. Prima atestare documentară despre existența mănăstirii Hodoș Bodrog o avem din anul 1177, iar informațiile unor istorici locali vorbesc despre existența unor „călugări greci” (ortodocși), la Hodos-Bodrog, încă din sec. al XI-lea.

Alte atestări avem în diferite documente din anii: 1213, 1233, 1278, 1293, cu unele derivații ale denumirii de Hodos. în anul 1446 se generalizează denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apar amândouă împreună: Hodos-Bodrog.

Actuala biserica datează din a doua jumătate a sec. XIV, fiind construită în stil bizantin triconic, din piatră și cărămidă romană. în interior este împodobită cu pictura „a fresco” din anul 1658, de către pictorul Nicodim Diaconul. Restaurări ale picturii s-au făcut între anii 1938-1940 de către pictorii At. Damian și C. Cenan și între anii 2009-2010 de către restauratorii Adriana Scarlatescu și Marius Oprea. Mobilierul și iconostasul au fost sculptate de către starețul Ieronim Balintoni în anul 1940.

Numeroase mănăstiri închinate Maicii Domnului se află și la sud de Carpați. La Mănăstirea Tismana din județul Gorj, slujba Privegherii dar și Sfânta Liturghie vor fi săvârșite de către IPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei. De asemenea, hram va fi și la mănăstirea gorjeană Polovragi, de la poalele muntelui Piatra Polovragilor.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deși mărturii despre existența ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, Sinod care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de acum o foarte mare dezvoltare.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopul Oradiei a primit vizita Principelui Radu

Episcopul Sofronie al Oradiei a primit săptămâna trecută vizita Alteței Sale Regale, Principele Radu al României. Întâlnirea a avut loc vineri după-amiază la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Oradea. Cu ocazia acestei vizite, Episcopul Oradiei…