Lumina de la Ierusalim | Delegația Patriarhiei Române a ajuns în Țara Sfântă

PS Timotei Țara Sfântă 2017 (4)

Delegația Patriarhiei Române, care va aduce în țara noastră Lumina de la Biserica Mormântului Domnului, a ajuns în Ţara Sfântă. Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, conduce delegația Bisericii noastre.

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România de Sfintele Paști – Basilica.ro

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 15 aprilie 2017, o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.

Din delegație fac parte:

  • Pr. Ionuț Gabriel Corduneanu, Vicar administrativ patriarhal;
  • Protosinghel Joachim Bejenariu, Consilier eparhial și Director al Serviciului Colportaj;
  • Protosinghel Lucian Bujor, Inspector în cadrul Administrației Patriarhale;
  • Arhidiacon Maxim Țifui, consilier eparhial și directorul fabricii de lumânări Făclia Sfinților Romani.

În prima parte a zilei de astăzi, 13 aprilie 2017, delegaţia a vizitat cetatea biblică a Nazaretului, aflată în Galileea de Jos. Numit şi Cetatea Albă, oraşul Nazaret se află pe muntele cu acelaşi nume (300-600 metri), de unde a primit şi denumirea sa.

Unul din obiectivele vizitate a fost Biserica ortodoxă din oraş.

Lăcaşul de cult are o istorie zbuciumată. Ridicat în anul 614, a fost distrus de perşi, dar  reconstruit de mai multe ori în decursul timpului. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, în 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani.

Un lucru deosebit pentru românii este faptul că interiorul acestei biserici a fost pictat de trei iconari din Moldova.

Lăcaşul de cult a fost pictat de fraţii Mihail, Gavriil şi Nicolae Moroşanu în perioada 1977 – 1978. Costurile picturii au fost suportate de Patriarhul Justinian Marina, pictura fiind un dar pentru Patriarhia Ierusalimului. Lucrarea a fost finalizată în timpul Patriarhului Iustin Moisescu, a transmis Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Aşa se explică de ce lăcaşul de cult cuprinde şi reprezentări picturale ale unora dintre cei mai iubiţi sfinţi români: Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

În continuare au fost vizitate ruinele casei bătrânului Iosif şi Mănăstirea Schimbarea la Faţă de pe Muntele Taborului. Muntele se află în capătul estic al Văii Jezreel, Galileea de Jos. Aflat la 9 kilometri est de Nazaret şi la doar 17 kilometri vest de Marea Galileei, acest deal mai poartă şi denumirea de Muntele Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos.

Aşezământul monahal datează din secolul IX şi a fost ctitorit de doi monahi din zona Moldovei.

Zidirea lăcaşului de cult a început în secolul XIX în timpul arhimandritului Irinarh Rosseti. După moartea acestuia, arhimandritul Nectarie Banul va continua lucrările la acest aşezământ monahal. Din păcate, nici acesta nu va vedea ctitoria finalizată, lucrările fiind încheiate de greci, a spus Preasfinția Sa.

Cuviosul arhimandrit Irinarh Rosseti este înmormântat în pridvorul mănăstirii, ctitoria sa.

În proximitatea lăcașului de cult a fost inaugurat, în anul 2012, un clopot de 17 tone.

Delegația Bisericii noastre va vizita, în cursul zilei de astăzi, Marea Tiberiadei și Așezământul Românesc de la Ierihon.

 

Comentarii Facebook


Știri recente