Liturghie arhierească şi piatră de temelie pentru o nouă biserică în parohia Brădet

Pentru comunitatea dreptmăritorilor creştini din parohia Brădet, Protopopiatul Beiuş, ziua de 2 noiembrie 2014, Duminica a douăzeci şi doua după Rusalii, va rămâne înscrisă cu litere de aur în cronica bisericească a enoriei, fiind pus început bun la zidirea noii biserici parohiale, cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” şi „Sfântul Mucenic Fanurie”.

Bucuria celor 700 de suflete care formează parohia Brădet a fost prilejuită de vizita pastorală a Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, care a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în biserica de lemn, monument istoric, cu hramul „Sfântul Ioan Teologul”, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, după cum ne-a transmis Pr. Cristian Rus. Sărbătoarea a fost cu atât mai plină de emoţie sfântă cu cât a fost prima vizită a unui ierarh ortdox în această parohie după mai bine de cincizeci de ani.

În cadrul slujbei, tânărul teolog Vlad Nicolae Druţa a fost hirotonit diacon pe seama bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Tria, Protopopiatul Marghita.

După Sfânta Liturghie, Chiriarhul Oradiei, împreună cu soborul de preoţi şi diaconi şi poporul dreptmăritor prezent s-a deplasat la locul unde se va construi noul lăcaş de cult şi a oficiat slujba de sfinţire a pietrei de temelie a noii biserici parohiale cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” şi „Sfântul Mucenic Fanurie”, ce urmează a se zidi în apropierea vechii biserici de lemn, situată în perimetrul cimitirului parohial.

În bogatul cuvânt de învăţătură rostit cu acest prilej, Chiriarhul Oradiei a subliniat importanţa zidirii unei noi biserici, cu referiri speciale la parohia Brădet, şi a reliefat câteva din învăţăturile ce reies din textul fragmentului scripturistic ce s-a citit în cadrul Sfintei Liturghii:

„În această zi sfântă şi binecuvântată de Duminică, cea de-a douăzeci şi doua după praznicul Cincizecimii, am săvârşit cu toţii, alăturându-ne lucrării harului Duhului Sfânt, o lucrare mare şi sfântă, aşezarea pietrei de temelie pentru o nouă biserică, închinată însuşi praznicului Cincizecimii, sărbătorii Rusaliilor, ziua de naştere a Bisericii. Şi am mai adăugat un ocrotitor, pe Sfântul Mare Mucenic Fanurie, mare făcător de minuni, un sfânt care este cinstit îndeosebi în Asia Mică şi în lumea greacă, dar care se bucură de multă evlavie şi în ţara noastră, mai ales în sudul ţării, în Ţara Românească, dar şi în Moldova. (…) Biserica cea veche de lemn, monument istoric, de aici din Brădet, foarte valoroasă, din veacul al optsprezecelea, deşi modestă, ridicată din lemn, aşa cum ni se permitea nouă, românilor ortodocşi, să construim în Transilvania în timpul stăpânirii habsburgice, până la răscoala lui Horea, această biserică, deci, este contemporană cu o biserică din Bucureşti, adevărată bijuterie, biserica Mănăstirii Stavropoleos, şi are un ocrotitor mai rar întâlnit la biserici, îndeosebi în Transilvania, anume pe Sfântul Ioan Evanghelistul. (…) Pentru noua biserică parohială din Brădet, cu hramurile „Pogorârea Duhului Sfânt” şi „Sfântul Mare Mucenic Fanurie”, am ales ca model arhitectonic o biserică ce este închinată tot Sfântului Ioan Evanghelistul din Transilvania, construită înainte de stăpânirea habsburgică şi cea turcească, din timpurile de început ale Voievodatului Transilvaniei, când voievozii şi cnezii erau de neam român, înainte ca aceştia să ajungă să-şi trădeze credinţa şi neamul şi să treacă, pentru a-şi păstra privilegiile, prima dată la catolicism şi, apoi, la reformă, şi să se maghiarizeze, deşi numele lor arată că au fost la început români. Multe biserici din Transilvania, atunci când cnezii şi voievozii români şi-au schimbat credinţa, au devenit catolice şi, apoi, reformate, cum este şi cazul bisericii reformate de astăzi din apropiere de Beiuş, din Remetea, unde în interior, în pridvor se păstrează pictura bizantină, iar în navă cea gotică, catolică, ambele picturi fiind acoperite cu var în timpul reformei. Una dintre aceste biserici vechi româneşti transilvănene ce a rămas ortodoxă, în ciuda tuturor vicisitudinilor şi urgiilor, înhinată Sfântului Ioan Evanghelistul, este biserica ce am ales-o ca model pentru noua biserică din Brădet, o biserică de secol paisprezece, biserica Mănăstirii Prislop, din Ţara Haţegului, întemeiată de călugări ucenici ai Sfântului Nicodim cel sfinţit de la Tismana, organizatorul monahismului din Ţara Românească. (…) Am ales biserica acestei mănăstiri ca model după care se va construi biserica nouă de la Brădet în primul rând pentru că are hramul Sfântul Ioan Evanghelistul, ca şi vechea biserică de lemn de aici. În al doilea rând pentru că este una dintre vechile şi puţinele biserici de piatră ortodoxe rămase în picioare în Transilvania până în ziua de astăzi, în ciuda vitregiilor vremurilor care au trecut peste Biserica românilor ardeleni, a celor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. În al treilea rând am ales-o ca model pentru că Mănăstirea de la Prislop este o vatră a rezistenţei ortodoxe în Transilvania, în ciuda faptului că, odinioară, în timpul stăpânirii habsburgice, şi în special în timpul dualismului austro-ungar, în Ţara Haţegului s-a desfăşurat un deşănţat prozelitism greco-catolic. Această lucrare de înstrăinare a românilor de credinţa lor strămoşească a fost zădărnicită prin lucrarea unor oameni duhovniceşti, oameni speciali, cum a fost şi părintele Arsenie Boca, care este înmormântat la Mănăstirea Prislop”, a arătat Ierarhul.

„Am aşezat pe Sfântul Mare Mucenic Fanurie ca ocrotitor al noii biserici ca să ajute şi să întărească credinţa ortodoxă şi pe dumneavoastră, iubiţi fraţi şi surori, într-o lume din ce în ce mai străină de Dumnezeu, o lume care caută îndestularea pe toate căile, care caută să trăiască în porfiră şi vison, la fel cum trăia bogatul nemilostiv din Evanghelia de astăzi. Lumea din zilele noastre este o lume în care jertfa, sacrificiul, lepădarea de sine, altruismul devin cuvinte goale, deoarece vedem cum, pe toate căile, oamenii sunt învăţaţi, în special copiii, să fie egoişti, să dorească să aibă totul, fără nicio jertfă, fără niciun sacrificiu şi să trăiască cât se poate de bine şi de comod, în dezinteres total faţă de valorile veşnice. (…) Dar nu a trăi bine pe pământ aduce fericirea veşnică, aşa cum învăţăm din pilda bogatului nemilostiv. Omul contemporan, oricât ar aduna pe pământ, oricât ar goni după înavuţire, după huzur, după plăceri, nu poate da un răspuns valabil problemei fundamentale, moartea, şi ce este dincolo de moarte. Doar cei care cred în Moise, în prooroci, în Iisus Hristos Domnul, plinirea Legii lui Moise şi a proorocilor, creştinii, care cred în puterea lui Dumnezeu şi care înţeleg că viaţa pe pământ nu înseamnă huzur, nu înseamnă patimi şi plăceri, nu înseamnă egoism, ci înseamnă sacrificiu, jertfă, zdrobire a patimilor egoiste, luptă cu omul cel rău, cu Adam cel vechi, răstignire continuă a păcatelor, pot trece senini prin moarte. Luptele acestea pe care le poartă creştinul, câteodată mergând până la martiriu, arată că idealul vieţii creştine nu este traiul în porfiră şi vison, ci dobândirea vieţii veşnice, mântuirea”, a spus Preasfinţia Sa.

Părintele Ioan Nat Balint, protopopul Beiuşului, Seghiştei şi Şteiului, a rostit un cuvânt de bun venit Preasfinţitului Părinte Sofronie din partea clerului Protopopiatului Beiuş şi a credincioşilor din Parohia Brădet şi a dat citire hrisovului întocmit cu ocazia sfinţirii pietrei de temelie a noului sfânt lăcaş.

Părintele paroh Alexandru Coroian a mulţumit Întâistătătorului Eparhiei Oradiei pentru aleasa purtare de grijă pe care a arătat-o faţă de credincioşii din Brădet, Pentru osteneala şi dragostea cu care a venit, după ce vreme de peste o jumătate de secol parohia nu a mai fost cercetată de vreun arhiereu. Mulţumiri au fost transmise şi oficialităţilor locale şi judeţene pentru sprijinul acordat până în prezent, dar şi credincioşilor pentru ataşamentul faţă de Biserica Ortodoxă.

În cuvântul rostit la final, Preasfinţitul Părinte Sofronie a felicitat pe părintele paroh pentru toată activitatea pastoral-misionară pe care o desfăşoară şi pe credincioşii parohiei Brădet pentru statornicia în dreapta credinţă, pentru dragostea şi râvna sfântă de care dau dovadă faţă de Biserica strămoşească, pornind cu curaj la construirea unei noi biserici.

Comentarii Facebook


Știri recente