La Timişoara a fost susţinută prima conferinţă din seria de comunicări prepascale dedicate satului românesc

La Timişoara a fost susţinută joi prima conferinţă din seria de comunicări prepascale organizate sub genericul „Satul românesc, vatră de credință strămoșească și identitate națională”, informează Mitropolia Banatului.

Evenimentul a avut loc în Sala festivă a Centrului eparhial din Timișoara, iar conferinţa susţinută de Pr. lect.Radu Bogdan a avut tema „Strana Bisericii Ortodoxe din satul românesc – izvor de cultură muzicală și sursă de inspirație pentru marii compozitori români”.

La manifestarea culturală au participat părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, părinții profesori și cadrele didactice de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, clerici și studenţi teologi.

Pornind de la geneza cântării corale românești, care se identifică cu zorii cântării corale bisericești, și culminând cu prezentarea personalităților de seamă care au pus bazele activității corale bisericești din Banat, părintele profesor a realizat o radiografie concisă a fenomenului artistic muzical, în toată complexitatea formelor sale de manifestare.

Părintele Radu Bogdan a evidenţiat că marii compozitori români, fie ei teologi (Ion-Popescu Pasărea, Gavriil Muzicescu sau Ciprian Porumbescu) sau preoți (Nicolae Lungu, Timotei Popovici, Augustin Bena, Gheorghe Șoima), au făcut primii pași în universal muzical la strana bisericilor sătești, ca mai apoi să-și desăvârșească formarea muzicală în cadrul școlilor de cântăreți bisericești, a seminariilor sau a facultăților teologice ori în cadrul academiilor de muzică din țară și străinătate.

De asemenea, conferențiarul a reliefat contribuția atât a muzicologului român, Alexandru Podoleanu (descris de bizantinologul și muzicologul Vasile Vasile, drept „primul diriginte de cor, care a înlocuit sistemul rusesc și care a scris muzică bisericească corespunzătoare gustului și educației poporului român” ), cel care a trasat direcția dezvoltării corale doar pe fundamentul și în spiritul cântării psaltice de strană, cât și a lui Dumitru Georgescu Kiriak, care s-a concentrat asupra întocmirii unui repertoriu adecvat pentru formațiile corale bisericești din satele românești.

Ultima secțiune a prelegerii a fost dedicată atât prezentării compozitorilor bănățeni (Ion Vidu, Antoniu Sequens, Sabin Drăgoi, Timotei Popovici, Zeno Vancea), cât și activității corale bisericești din Banat, unde a fost subliniat faptul că, orașul Lugoj a constituit epicentrul mișcării corale din această zonă, iar corurile din Lugoj (printre care cel mai reprezentativ și cel mai vechi, Corul românilor lugojeni, înființat în 1810), au reprezentat, pentru cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, factori de civilizație și cultură muzicală.

Totodată, a fost amintit și Corul de la Chizătău, de lângă Lugoj, primul cor de plugari din țară, înființat în 1840, prin a cărui rigurozitate și activitate s-au pus bazele unui proces de formare a instructorilor de cor care vor desfășura o rodnică activitate în satele din Banatul românesc și sârbesc.

Conferinţele prepascale sunt organizate, în perioada 28 martie – 18 aprilie, de Catedra de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, împreună cu Arhiepiscopia Timișoarei și Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Timișoara.

Foto credit: Mitropolia Banatului

Comentarii Facebook


Știri recente