Kufstein | Sfinții Mărturisitori transilvăneni, celebraţi la locul unde au îndurat suferinţele

Sfinții Mărturisitori transilvăneni au fost celebraţi în ziua lor de pomenire la Kusftein, locul pătimirii lor. Sfânta Liturghie din 21 octombrie 2017 a fost oficiată de PS Sofian Brașoveanul.

Numeroșilor credincioși prezenți, veniți din mai multe parohii din Austria și Germania, li s-a alăturat și o delegație sosită din Mărginimea Sibiului, notează site-ul oficial al Mitropoliei Germaniei.

Printre marii apărători ai românilor din Transilvania în veacul al 18-lea, la loc de cinste se numără Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Sf. Mucenic Oprea și Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel.

Cuviosul Visarion a iniţiat în Transilvania o amplă mişcare de redeşteptare religioasă, motiv pentru care a fost arestat și a avut mult de pătimit în mai multe închisori. Toți acești sfinți au pătimit mult pentru mărturisirea curajoasă a credinţei ortodoxe, trei dintre ei dându-și obștescul sfârșit în teribila închisoare de la Kusftein (Austria): Sf. Visarion, Oprea și Ioan, preot din Galeș.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în Biserica Sf. Vitus, așezată la baza muntelui unde se află fosta închisoare din Kufstein.

În cadrul predicii rostite, Episcopul Sofian a prezentat contextul istoric în care au pătimit acești sfinți transilvăneni, subliniind faptul că au preferat să pătimească în închisoarea de la Kusftein și în n altele, decât să renunțe la legea strămoșească, la credința ortodoxă.

Părintele Episcop Sofian a făcut o paralelă cu vremurile în care trăim astăzi în care unii credincioși diminuează importanţa adevărurilor de credință, în timp ce strămoșii lor au plătit cu prețul vieții statornicia în credință.

PS Sofian a atras atenția, în special părinților, că trebuie să le transmită copiilor adevărurile de credință mai ales prin exemplul personal care rămâne cea mai eficientă predică.

La finalul Sfintei Liturghii, toți cei prezenți împreună cu Episcopul au urcat în fosta închisoare, unde în Pavilionul valahilor a fost citit Acatistul Sfinților Mărturisitori.


Închisoarea de la Kufstein a fost una dintre cele mai crunte din fostul Imperiu habsburgic şi, mai târziu (din 1867), austro-ungar. Închisoarea, construită iniţial ca fortăreaţă, a fost menţionată prima dată într-un document din anul 1205, cu numele de Castrum Caofstein. În secolul al 13-lea se afla în proprietatea episcopilor de Regensburg.

Trei sute de ani mai târziu, mai precis în anul 1504, împăratul Maximilian (+1519) al Imperiului romano-german, a asediat oraşul Kufstein, cucerindu-l. Acesta a reorganizat şi reconstruit fortăreaţa care mai târziu va fi folosită ca închisoare. Până în anul 1814 aceasta a trecut de mai multe ori în posesia bavarezilor, revenind în acest an definitiv teritoriului austriac.

Începând din ultimele decenii ale secolului 20, fortăreaţa a devenit un important punct de atracţie pentru turiştii care ajung în Tirol. O parte a fortăreţei a fost transformată în muzeu. Cealaltă parte a fost dotată cu un lift, pentru a putea fi mai uşor vizitată de turişti.
Din anul 2005 fortăreaţa este folosită pentru organizarea de concerte de muzică clasică în aer liber şi pentru alte evenimente. Astăzi fortăreaţa adăposteşte cea mai mare orgă în aer liber din întreaga lume.

Foto Credit: mitropolia-ro.de

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Romfilatelia a lansat emisiunea poştală Crăciun 2019

Romfilatelia a introdus în circulaţie săptămâna trecută emisiunea de mărci poştale Crăciun 2019. Pe cele două timbre ale emisiunii sunt ilustrate imagini din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului din colecția Bibliotecii Academiei Române, reprezentând miniaturile „Nașterea Domnului” și „Steaua Magilor”.…