„Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează, te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism”, a spus Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților despre rugăciunea trufașă a fariseului. Predica ierarhului a fost publicată sâmbătă pe site-ul eparhiei.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a explicat textul evanghelic duminical despre „Pilda Vameșului și a Fariseului” și a subliniat faptul că rugăciunea bine-primită înaintea lui Dumnezeu este rugăciunea smerită.
Vorbind despre rugăciunea fariseului, ierarhul afirmă:
„De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își enumera virtuțile, expunându-I-le lui Dumnezeu într-o manieră arogantă și, astfel, sporindu-și trufia și așa fără limită, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de dorința sa de mântuire, izolându-se de chiar propriile reușite. Faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu”.
„Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează, te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci, dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Trufia, spun Sfinții Părinți, împrăștie tot binele”, a subliniat IPS Calinic.
De partea cealaltă, vameșul, explică Părintele Arhiepiscop, reprezintă modelul ideal al felului în care trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu.
„Vameșul este modelul ideal al felului în care putem înainta atât în cunoașterea de sine, cât și în cunoașterea lui Dumnezeu; în opoziție, fariseul este un model păgubos de a fi. Un om asemenea fariseului nu ar putea să descopere treptele care duc la Dumnezeu fără o prealabilă pocăință, fără o des pătimire, fără ca mai întâi să întoarcă păgubiților fraudulosul câștig”.
„Schimbarea atitudinii lui Dumnezeu în relație cu vameșul aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu fată de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia – împărăteasă a tuturor virtuților – este remediul omului căzut”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.
„Dumnezeu nu are nevoie de CV-ul nimănui. Fiind Dumnezu, ne cunoaşte biografia în întregimea ei. Din păcate, comportamentul fariseului, prin modul său de abordare a lui Dumnezeu, în loc să-l fi înălţat, l-a pogorât, pe când vameşul, prin zdrobirea şi lovirea inimii, a obţinut gratitudinea lui Dumnezeu, iertarea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu”.
„Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălţat!” Da, vameşul a avut o smerenie ce i-a înlesnit înălţarea; deschiderea uşii Împărăţiei lui Dumnezeu”, a adăugat în încheiere ierarhul.
În Duminica Vameșului și a Fariseului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a oficiat Sfânta Liturghie la Paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Cel Nou”.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților / Irina Ursachi
Urmăreşte-ne pe Instagram: @basilica.ro
