Ioan-Aurel Pop spune că Tudor Vladimirescu se numără printre părinții fondatori ai patriei

Tudor Vladimirescu reprezintă „o efigie a poporului român” și unul dintre „părinții patriei”, a spus marți Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la o sesiune științifică dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821.

„Tudor Vladimirescu e o efigie a istoriei acestui popor și cei care știu detalii în legătură cu viața și lucrarea sa pot mărturisi că, într-o formă sau alta, el este contemporanul nostru”, a explicat istoricul. „Era așteptat în Ardeal și numit Todoraș, sau Todoruț. Era așteptat și în Moldova.”

„Tudor Vladimirescu a pregătit și Unirea de la 1859, a pregătit «Egalitatea Libertatea și Frăția», a pregătit reformele lui Alexandru Ioan Cuza, dar, în mod direct și concret, atunci a determinat căderea regimului filo-turc, fanariot”, a precizat Președintele Academiei.

„Putem spune, modernizând un pic istoria, sau actualizând-o, că a trasat programul de țară al României pentru aproape întreg secolul al XIX-lea”, a adăugat el.

Președintele Academiei a precizat că îl cinstim „pentru faptele lui cele mari și nu pentru greșelile mărunte și omenești pe care și cei mai mari lideri le-au făcut de-a lungul vieții lor”.

„Spun asta pentru că suntem tentați, mai ales astăzi, din pricina noilor curente – nu le mai numesc – să vedem doar greșeli, să cerem doar căință și să nu mai lăudăm, că nu-i modern să-i lauzi pe cei care au trecut”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.

„Or romanii, care erau oameni înțelepți, de aceea au construit un stat care, dacă luăm și varianta bizantină, a durat cam 2.250 de ani”, a continuat istoricul.

„Romanii ziceau că despre cei trecuți, mai ales când facem aniversări și comemorări, să vorbim numai de bine, că relele ies ele singure și câteodată ne copleșesc și ne tulbură viața. Tudor Vladimirescu face parte dintre – dacă am fi americani, așa l-am numi – «părinții patriei» și avem obligația la aducere aminte.”

Evenimente dedicate Revoluției de la 1821

Sesiunea științifică de marți, dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821, a fost organizată de Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română, în parteneriat cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Asociația Excelsior și Romfilatelia.

În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, a vorbit despre „Anul 1821 în Transilvania” și a pledat pentru modernizarea abordării problematicii Revoluției române de la 1821.

Prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, a arătat că Proclamația de la Padeș citită de Tudor Vladimirescu și „cererile norodului” formulate prin glasul lui au constituit germenii unor concepte juridice reglementate mai târziu în dreptul românesc.

Au fost lansate volumele „Istoria revoluțiunii de la 1821” de C.D. Aricescu (1874), primul studiu despre revoluția lui Tudor Vladimirescu, „200 de ani de la mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Antologie de Studii”, „1821. Tudor Vladimirescu. Surse redescoperite” și emisiunea filatelică „Tudor Vladimirescu. Bicentenarul revoluției de la 1821”.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) desfășoară, în perioada 20 – 30 iunie, la București și la Târgu-Jiu, o serie de evenimente ce marchează bicentenarul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, moment care a contribuit la definirea identității naționale și la traiectoria modernizării statului român.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro

Comentarii Facebook


Știri recente