Părintele Viorel Cojocaru, fondatorul și slujitorul Bisericii „Inimi Tăcute” din Chișinău, unde slujbele sunt oficiate în limbaj mimico-gestual, pentru persoanele cu deficiențe de auz, a acordat un interviu Agenției de știri Moldpres, cu prilejul apropiatei aniversări a proclamării independenței Republicii Moldova de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
„Dacă nu ar fi existat independența, nu am fi avut niciodată posibilitatea să reactivăm Mitropolia Basarabiei. În perioada sovietică, eram parte a URSS, iar Moscova nu ar fi acceptat niciodată existența unei entități ortodoxe românești în acest spațiu”, a subliniat clericul.
„Chiar și așa, procesul a fost extrem de dificil, fiind nevoie de condiționări și decizii ale CEDO pentru a obține recunoașterea oficială.”
„Această reactivare spirituală era, de fapt, o revenire la rădăcini”, a mai spus preotul, amintind astfel că prima Biserică prezentă în acest teritoriu încă din vechime a fost Biserica Ortodoxă de limbă și cultură românească.
În special în perioada sovietică, s-a încercat distrugerea memoriei colective și a culturii românești.
„Cărțile au fost arse, istoria a fost falsificată, iar elementele identitare au fost înlocuite cu cele impuse de regimul comunist. În 1978 mai funcționau doar 144 de biserici în toată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar un singur preot deservea 5–10 parohii. Mulți preoți erau aduși din Rusia și oficiau slujbele doar în limba rusă”, a precizat Părintele Viorel Cojocaru.
Părintele Viorel Cojocaru este originar din satul Ciuciulea, raionul Glodeni. Era cel mai mic copil din familia dascălului de la biserică. Tatăl, Pavel Cojocaru, a slujit aproape patruzeci de ani. Satul a avut parte de o biserică deosebit de frumoasă, construită în anul 1831 de piatră, de către un boier.
„Biserica din Ciuciuleni nu a fost închisă în perioada comunistă. Tatăl meu și cu alți credincioși din sat și din satele vecine, unde bisericile erau închise, au reușit să țină vie flacăra credinței și să înfrunte greutățile vremii. Pot spune că m-am născut și am crescut în biserică”, își amintește părintele.
Dintre cei cinci copii, Viorel Cojocaru este singurul care a ales să slujească Domnului. În prezent, el este redactor al revistei „Luminătorul”, profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și președinte al Fundației „Vasiliada – Basarabia”, fiind activ și în domeniul educațional și cel cultural.
Sursa foto: Facebook / Doina Cojocari Pozdirca
