Patru volume dedicate sfintelor femei românce și unul despre viața și activitatea Sfântului Calinic de la Cernica au fost prezentate duminică la standul Editurilor Patriarhiei Române de la Salonul Internațional de Carte Bookfest.
Patru dintre cărți fac parte din Colecția „Monahii, soții și mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer” a Editurii Basilica a Patriarhiei Române și sunt scrise de Mihai Clipici, consilier patriarhal la Sectorul Cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale.
Colecția cuprinde volumele: Monahii, soții și mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer; Lumina smereniei – Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea; Floarea care a rodit rugăciune – Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea și Răbdătoare și rugătoare – Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi.
Colecție dedicată noilor sfinte
„Prima lucrare, care a început această colecție și care, de fapt, îi dă și titlul, Monahii, soții și mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer, vorbește în modul foarte general despre viețile celor 16 sfinte canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Anul Centenar al Patriarhiei Române, 2025”, a explicat Răzvan Mihai Clipici.
„Lucrarea este menită să popularizeze viețile acestor sfinte în rândul credincioșilor români și cred că un aspect foarte important reprezintă și faptul că în acest album dedicat lor avem prezentat și Tomosul Sinodal de canonizare a celor 16 Sfinte Femei Românce.”
Monahia Nectaria Lazăr a evocat viața Sfintei Elisabeta de la Pasărea, sora ei după trup.
„Sfânta a avut o chemare unică, dumnezeiască, zic eu, pentru Dumnezeu, chiar din copilărie. Îi plăcea să fie mai liniștită, mai retrasă, căuta să facă rugăciune”, a rememorat monahia. „Sfânta Elisabeta a fost un om deosebit, cu delicatețe față de aproapele, în mănăstire căuta întotdeauna să ajute.”
„Mergeam deseori cu bunica la biserică, unde bunica ne învăța despre sfinți, despre viața duhovnicească”, a mai amintit monahia.
Despre Sf. Filofteia de la Pasărea
Cartea „Floarea care a rodit rugăciune – Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea” a fost prezentată de Protos. Simeon Cuțui, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„Sfânta Cuvioasă Filofteia a primit la botez numele de Floarea și, prin acest joc de cuvinte, autorul încearcă să spună că o floare care putea să rămână doar o simplă floare nu s-a ofilit în vâltoarea lumii, ci s-a desăvârșit în mănăstire și a ajuns sfântă în calendarul nostru”, a explicat părintele exarh cultural.
„Despre Sfânta Filofteia, din păcate, nu avem atât de multe documente, însă, tocmai aici se vede lucrarea serioasă de cercetare dusă de autor, care se bazează, în primul rând, pe arhive, pe unele pomelnice ale ctitoriilor Sfântului Ierarh Calinic. De asemenea, mai avem mărturii surprinse în Patericul Românesc al Părintelui Ioanichie Bălan și studiul Părintelui Nicolae Șerbănescu.”
Concluzii spectaculoase despre Sf. Ier. Calinic și epoca lui
La Bookfest a fost lansat și volumul Legea Ta cugetarea mea este. Aspecte ale vieții creștine reflectate în izvoare istorice din secolele XVII-XIX. Studii întru cinstirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, publicat de Oana Mădălina Popescu la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
„Cartea este axată pe viața și activitatea Sfântului Calinic de la Cernica, reflectată în surse istorice”, a explicat autoarea pentru Trinitas TV. „Este structurată în șapte capitole, dintre care cinci sunt legate strict de Sfântul Calinic, celelalte două completează informațiile despre viața religioasă.”
„Toate aceste surse le-am analizat din punct de vedere critic, iar la final am ajuns la unele concluzii spectaculoase, deoarece, dincolo de informațiile punctuale pe care ele le dau, arată o societate creștină, o atenție acordată copierii textelor sfinte din tot spațiul ortodox, deci arată legăturile spațiului românesc cu Ortodoxia exprimată în limba greacă și limba slavă, pentru că circulau în spațiul românesc cărți teologice care erau tipărite în Apus, la Veneția, în Viena, dar erau aduse în spațiul românesc, traduse la Mănăstirile Neamț și Dragomirna de mucenicii Sfântului Paisie Velicicovschi și copiate în manuscrise la Cernica și Căldărușani”, a adăugat autoarea.
Pr. Ștefan Zară, consilier la Sectorul Cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a subliniat că această carte, bazată pe documente din arhiva Bibliotecii Academiei Române, „prezintă relația societății cu Biserica în secolele XVII-XIX, arătând că spiritualitatea nu era despărțită de cultură, ci între partea liturgică și carte era o simbioză.”
„Legea lui Dumnezeu era întotdeauna în ochii românului”, a concluzionat părintele consilier eparhial.
Cea de-a 19-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest s-a desfășurat la București în perioada 3-7 iunie 2026.
Foto credit: Trinitas TV (deschidere articol)
