INTERVIU | Arhim. Ciprian Grădinaru vorbește despre simbolismul Catedralei Naționale


Arhimandritul Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, vorbește într-un interviu acordat Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române despre simbolismul lăcașului de cult care va fi sfințit luna aceasta în ziua de 25.

„Catedrala Mântuirii Neamului (CMN) este considerată un simbol al unității de credință și de neam a poporului român întrucât inițiatorul ei, Carol I, în mod providențial a dorit să o construiască în semn de recunoștință față de Dumnezeu și faţă de jertfa poporului român”, a precizat Arhim. Ciprian Grădinaru.


Interviu integral:

Basilica.ro: De ce este considerată Catedrala Națională cel mai mare proiect din Anul Centenarului?

Arhim. Ciprian Grădinaru: Catedrala Națională este considerat cel mai mare proiect al Anului Centenar al Marii Uniri pentru că este un simbol de demnitate și de credință al poporului român.

Totodată, catedrala este un simbol de recunoștință față de jertfa de sute de ani a poporului român, un popor cu o istorie mult hăituită, nedreptățită.

Ideea de a construi o Catedrală Națională aparţine primului rege al românilor, Carol I, ideea apărând odată cu ridicarea statului român la demnitatea de regat.

Basilica.ro: Paraclisul „Învierea Domnului” la care slujiţi Preacuvioşia Voastră a fost sfințit în 2011 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu scopul de a sprijini construirea CMN. Care a fost rolul Paraclisului în acest sens?

Arhim. Ciprian Grădinaru: Orice lucru pe care l-a făcut Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a argumentat prin Sfânta Scriptură și scrierile Sfinților Părinți.

Întrucât Preafericitul Părinte Patriarh este ucenicul Părintelui Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, marele duhovnic al secolului XX, Patriarhul Daniel l-a copiat întru totul pe Părintele Cleopa în lucrarea duhovnicească și în lucrarea păstoririi Bisericii Ortodoxe Române.

Când a dat binecuvântarea de începere a lucrărilor la Paraclisul Catedralei Naţionale, a avut agumentul construirii Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol, deoarece Împăratul Justinian și Patriarhul de atunci au făcut un mic paraclis și au îndemnat poporul la rugăciune pentru construirea marii Catedrale.

Preafericirea Sa a luat acest exemplu ca pe lângă construirea bisericii de zid să se facă și construirea de rugăciune din partea clerului și a credincioșilor.

Basilica.ro: Din anul 2011 la Paraclisul Catedralei se află una dinte cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului: Prodromița.  De-a lungul timpului atât Părintele Patriarh Daniel, cât și alți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au făcut referire la ajutorul pe care Maica Domnului l-a oferit în construirea Catedralei. Puteţi să ne relataţi câteva întâmplări care evidenţiază lucrarea minunată a Maicii Domnului în acest sens?

Arhim. Ciprian Grădinaru: În timpul desfășurării lucrărilor la paraclis, Preafericirea Sa a venit cu ideea de a dărui Paraclisului icoana fidelă a Prodromiței din Sfântul Munte Athos, singura icoană care s-a pictat pe pământul românesc într-un mod miraculos. Este singura icoană din istoria iconografiei bizantine în care chipul Maicii Domnului se pictează singur.

Nu întâmplător Preafericirea Sa a dăruit această copie a frumoasei icoane Prodromița paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, ci pentru că Maica Domnului este ocrotitoare a României și se știe că poporul român are o o evlavie cu totul aparte față de Maica Domnului.

Odată cu venirea acestei icoane la Paraclis, cultul de evlavie față de aceasta a sporit foarte mult. Drept dovadă este mulțimea credincioșilor care vin la prăznuirea icoanei din 12 iulie.

Basilica.ro: De ce este considerată catedrala un simbol al unității de neam?

Arhim. Ciprian Grădinaru: Catedrala Mântuirii Neamului este considerată un simbol al unității de credință și de neam a poporului român întrucât inițiatorul ei, Carol I, în mod providențial a dorit să o construiască în semn de recunoștință față de Dumnezeu și faţă de jertfa poporului român, jertfa de veacuri a unui popor chinuit, îngenunchiat și nedreptățit.

Poporul român este un popor prin excelenţă un popor ortodox, păstrător al dreptei credinţe, un popor care, în pofida tuturor cotropirilor şi invaziilor barbare care au trecut peste noi, şi-a păstrat credinţa cu multă jertfă şi mult sânge.

Basilica.ro: Tot în anul 2011 s-a stabilit ca la slujbele Bisericii Ortodoxe Române să fie incluse cereri pentru „lucrările care se săvârşesc la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului”, iar Părintele Patriarh a îndemnat credincioşii, în repetate rânduri, la rugăciuni personale pentru catedrală.  Astfel, putem spune că este o catedrală construită prin rugăciune?

Arhim. Ciprian Grădinaru: Da, pentru că la Ectenia mare și Ectenia întreită sunt rostite rugăciuni pentru bunul mers și pentru desăvârșirea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. În aceste rugăciuni sunt pomeniţi atât credincioşii, cât şi muncitorii şi binefăcătorii care se ostenesc la zidirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Întrucât sunt un martor ocular al construirii Catedralei, fiind prezent în fiecare zi la acest Paraclis, am privit evoluția șantierului cărămidă cu cărămidă și vreau să mărturisesc faptul că miile de credincioși care au trecut pragul Paraclisului s-au bucurat, au slăvit și s-au rugat lui Dumnezeu pentru construirea Catedralei.

Poporul dreptcredincios își dorește ridicarea acestei catedrale. Chiar dacă ea s-a ridicat cu multă jertjă, cu multe încercări, Hristos a rânduit ridicarea acestei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Basilica.ro:  La slujba de sfințire a paraclisului, Patriarhul Daniel a spus că „Hramul Învierea Domnului este dat și în amintirea bisericilor care au fost ucise prin demolare și răstignite prin translare atunci când a fost construită Casa Poporului”. Astfel, care este legătura dintre Catedrală şi învierea poporului român?

Arhim. Ciprian Grădinaru: Într-un mod providențial, Preafericirea Sa a dăruit acestui paraclis hramul Învierea Domnului ca simbol al învierii poporului român și a Bisericii Ortodoxe Române din suferința prin care a trecut.

Pe Dealul Spirii au fost cinci biserici, dintre care două au fost translate, iar trei distruse.

Foto credit: ZL

Comentarii Facebook


Știri recente