„Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinței, transmițătoare ale valorilor morale și spirituale în familie și în națiune și promotori activi ai păcii și reconcilierii”, afirmă Excelența Sa Tamar Beruchashvili, Ambasadorul Georgiei în România.
„Istoria, și mai ales istoria creștină, ne arată multe astfel de femei: regine, mame, sfinte și credincioase simple, care adesea, în cele mai dificile vremuri, au păstrat lumina credinței atunci când părea cea mai fragilă.”
Ambasadorul Georgiei a acordat cu amabilitate Agenției de știri Basilica un interviu amplu, pe teme variate, de la relațiile româno-georgiene și comunicarea digitală până la rolul femeii în societate și femei care oferă modele și inspirație spirituală.
Femeile au puncte forte distincte
Basilica.ro: Ce puncte forte și ce provocări ați identificat pentru o femeie care urmează o carieră în diplomație?
E.S. Tamar Beruchashvili: Peste 25 de ani de serviciu public mi-au oferit oportunitatea unică de a face parte din transformarea istorică a Georgiei și de a construi noi relații ca stat independent.
Sunt mândră că am slujit în diverse funcții, inclusiv ca ministru de externe, primul ministru de stat pentru integrare europeană, ministru al comerțului și prima femeie ambasador al Georgiei în Regatul Unit, precum și reprezentant permanent la Organizația Maritimă Internațională. Din noiembrie 2022, am privilegiul de a fi prima femeie ambasador al Georgiei în România.
Atunci când aleg o carieră în diplomație, femeile aduc adesea puncte forte distincte. De exemplu, abilitățile lor de comunicare sunt, de regulă, excelente, permițându-le să construiască relații solide și să negocieze eficient între culturi.
Inteligența emoțională le ajută să gestioneze dinamica complexă a relațiilor internaționale. În plus, capacitatea de a face mai multe lucruri simultan și de a se adapta rapid este un atu valoros în lumea provocatoare și în continuă schimbare a diplomației moderne.
În pofida acestor atuuri, femeile din diplomație se pot confrunta cu numeroase dificultăți, atât acasă, cât și la locul de muncă. Printre acestea se numără stereotipurile care pot influența percepțiile asupra capacităților sau rolurilor lor.
Echilibrul dintre viața profesională și cea personală este o altă problemă serioasă, având în vedere natura solicitantă a activităților diplomatice, inclusiv a misiunilor externe. De asemenea, recunoașterea profesională și construirea de rețele într-un mediu tradițional, dominat de bărbați (deși în schimbare), pot necesita eforturi suplimentare.
Pentru a depăși aceste provocări, femeile diplomat ar trebui să se concentreze pe valorificarea propriilor puncte forte, pe dezvoltarea de noi conexiuni și pe găsirea unor mentori care să le ofere îndrumare și sprijin. Procedând astfel, ele nu doar că pot reuși, ci pot deschide drumul generațiilor viitoare de femei în diplomație. Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat al Statelor Unite, spunea: „Există un loc special în iad pentru femeile care nu ajută alte femei!”
Una dintre prioritățile mele principale este să consiliez și să îndrum tinerii diplomați, în special femeile, pentru a se sprijini reciproc în depășirea barierelor și atingerea succesului.
Impactul femeilor în răspândirea creștinismului
Basilica.ro: Biserica Ortodoxă Română a dedicat acest an femeilor sfinte, în general mai puțin cunoscute și promovate. Din această perspectivă, cât de relevant considerați faptul că Georgia a fost creștinată de o femeie sfântă (Sfânta Nina)?
ES Tamar Beruchashvili: Aplaud sincer decizia Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2026 drept An comemorativ al sfintelor femei! Este o oportunitate excelentă de a aprecia impactul femeilor în răspândirea creștinismului și de a promova și învăța din viețile lor.
Și Biserica Ortodoxă a Georgiei are o bogată tradiție de cinstire a femeilor sfinte. Există numeroase sfinte de seamă care au avut un rol esențial în istoria sa, răspândind valorile creștine și modelând identitatea națională.
Printre acestea se numără Sfânta Nina, Sfânta Regină Tamara cea Mare, Sfânta Regină Ketevan, Sfânta Șușanik, Sfânta Regină Nana, Sfânta Sidonia și altele. Cinstirea sfintelor este profund înrădăcinată în viața liturgică a Bisericii Georgiei, cu sărbători dedicate acestor figuri celebrate anual. Este remarcabil faptul că Biserica Ortodoxă Română le cinstește atât pe Sfânta Tamara, cât și pe Sfânta Nina.
Într-adevăr, cea mai importantă femeie sfântă a Ortodoxiei georgiene este Sfânta Nina, întocmai cu Apostolii, luminătoarea poporului georgian.
Fiind o tânără originară din Capadocia, ea a ajuns în Georgia purtată de o chemare dumnezeiască. Activitatea sa misionară în Regatul Iberiei (Georgia de Est), la începutul secolului al IV-lea, și influența asupra familiei regale – regele Mirian și regina Nana – au dus la convertirea națiunii în anul 326.
Biserica Georgiei o cinstește pe Sfânta Nina ca „întocmai cu Apostolii” pentru lucrarea sa apostolică. Ea este adesea reprezentată cu o cruce din viță de vie împletită, care a devenit un simbol național al creștinismului georgian.
Locul ei de odihnă, la Mănăstirea Bodbe din estul Georgiei, rămâne un important loc de pelerinaj.
Pentru mine personal, moștenirea Sfintei Nina subliniază importanța recunoașterii și celebrării contribuției femeilor la istoria creștinismului, în special în tradițiile ortodoxe răsăritene.
Un sfânt comun celor două popoare
Basilica.ro: Biserica Română și Biserica Georgiană au în comun un sfânt care unește istoria și cultura celor două popoare. Cum apreciați importanța Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, atât la nivel național (România / Georgia), cât și regional?
ES Tamar Beruchashvili: Deși relațiile diplomatice oficiale dintre Georgia și România au fost stabilite acum 33 de ani, rădăcinile prieteniei noastre sunt mult mai adânci, întinzându-se pe mai bine de trei secole.
Relația istorică dintre cele două națiuni se sprijină pe trei personalități remarcabile: Sfântul Antim Ivireanul, cleric și om de cultură român de origine georgiană și Mitropolit al Țării Românești (†1716); Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (†1714) și Regele Vakhtang al VI-lea Bagrationi (†1737), conducătorul Kartliei (Georgia de Est).
Așa cum se întâmplă adesea în istorie, aceste personalități de seamă au avut sfârșituri tragice, însă au lăsat o moștenire durabilă, care continuă să inspire mândrie și respect în ambele națiuni. Printre contribuțiile lor, este deosebit de importantă punerea bazelor relațiilor româno-georgiene, inclusiv înființarea primei tipografii georgiene.
Relația istorică de 300 de ani dintre Georgia și România se întemeiază pe tradițiile creștin-ortodoxe.
Un simbol de seamă al acestei legături este Sfântul Antim Ivireanul (1650–1716), personalitate religioasă și culturală emblematică, a cărui viață și operă reflectă profunda legătură dintre credință, identitate, limbă și memoria culturală.
Canonizat ca sfânt comun al Bisericilor Ortodoxe surori Georgiană și Română în anul 1992, Sfântul Antim reprezintă o punte spirituală, istorică și culturală solidă între țările noastre.
Anul trecut s-au împlinit 375 de ani de la nașterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul.
Drumul Sfântului Antim l-a adus în România, unde a avut un rol esențial în dezvoltarea limbii literare române. Ca Mitropolit al Țării Românești, a promovat folosirea limbii române în cult și a coordonat tipărirea unor importante cărți liturgice în română.
Numărul cărților tipărite cu implicarea sa este estimat între 68 și 90, unele surse indicând chiar un număr mai mare. Acestea au fost publicate în mai multe limbi, inclusiv română, greacă, slavonă și arabă.
Pentru noi, georgienii, este deosebit de important faptul că el a avut un rol decisiv în înființarea primei tipografii georgiene la Tbilisi și în tipărirea unor cărți acolo, precum primele Evanghelii în limba georgiană, în anul 1709.
Urmând linia cărturarilor georgieni, Antim Ivireanul se numără printre cei mai de seamă teoreticieni și practicieni ai Iluminismului occidental din acea vreme. În Georgia, a început recent traducerea operelor sale în limba georgiană – majoritatea scrierilor fiind în română, iar corespondența sa în greacă și arabă fiind păstrată în diverse biblioteci din lume.
Patriarhia Română a declarat anul 2016 drept Anul Comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul. În același an, am celebrat 300 de ani de relații culturale între Georgia și România printr-o expoziție specială la Muzeul Național din București.
Legături privilegiate cu Mănăstirea Antim
Ambasada Georgiei menține legături strânse cu Mănăstirea Antim, un loc cu totul special pentru fiecare georgian care vizitează Bucureștiul și nu numai. Doresc să exprim înalta noastră apreciere față de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru binecuvântarea acordată diverselor inițiative bilaterale legate de Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, precum și pentru promovarea bogatului patrimoniu religios și cultural al Georgiei.
Printre acestea se numără colaborarea cu Biblioteca Sfântului Sinod, precum și parteneriatele cu Agenția de știri Basilica, Basilica Travel, Trinitas TV și Universitatea din București, împreună cu partenerii lor din Georgia, pentru promovarea pelerinajelor și inițierea unor proiecte comune.
Cu prilejul împlinirii a 375 de ani de la nașterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Ambasada Georgiei în România a organizat o serie de evenimente speciale, între care cântări corale comune ale corurilor georgiene și române la Mănăstirea Antim, o conferință academică în cadrul Festivalului de Poezie de la București și altele.
Unul dintre proiectele de referință este o piesă de teatru dedicată Sfântului Antim, scrisă de autorul georgian Basa Janikașvili, susținută de Ministerul Culturii din Georgia. Aceasta a fost deja publicată într-un volum bilingv georgiano-român, marcând un precedent unic în schimburile culturale dintre cele două țări.
Lansarea volumului va avea loc în curând la București, în incinta Bibliotecii Sfântului Sinod al Patriarhiei Române. Ulterior, studenți ai universităților de teatru și cinematografie din Tbilisi și București vor pune în scenă piesa în ambele orașe.
De asemenea, cu prilejul pomenirii Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Banca Națională a României a emis o monedă aniversară din aur, pentru colecționari. Considerăm acest gest un omagiu deosebit adus personalității care a pus bazele legăturilor durabile dintre țările noastre.
„Diplomația digitală”, punte între popoare
Basilica.ro: Ne puteți spune câteva cuvinte despre utilitatea comunicării online a Bisericii, așa cum ați observat-o în interacțiunea cu Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române? Cât de valoroasă considerați această „diplomație digitală”?
ES Tamar Beruchashvili: Din perspectiva mea de Ambasador al Georgiei în România și ca susținător al diplomației digitale, consider comunicarea online a Bisericii extrem de valoroasă.
Prin interacțiunea mea cu Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române, am observat modul în care credința, jurnalismul și tradiția se întâlnesc și sunt împărtășite cu grijă și respect. În acest sens, apreciez în mod deosebit cooperarea noastră cu arhidiaconul Nicolae Iftimiu, directorul Agenției de Știri Basilica.
Aș dori să reamintesc modul elocvent în care acesta a explicat rolul comunicării digitale în vremea noastră: folosirea rețelelor sociale pentru a promova „binele care merită cunoscut”, în lupta împotriva „răului care nu merită cunoscut”.
Platformele digitale permit Bisericii să ajungă la un public mult dincolo de spațiul fizic – împărtășind în timp real mesajul, activitățile și valorile sale, într-un mod accesibil și transparent. În contextul mediului informațional actual, această rapiditate consolidează încrederea și creează un sentiment de apropiere cu credincioșii, atât din țară, cât și din diaspora.
Consider „diplomația digitală” nu doar un instrument tehnic, ci o punte – între instituții și oameni, între națiuni și între comunități de credință. Ea ne permite să prezentăm narațiuni autentice, să combatem dezinformarea și să creăm spațiu pentru dialog.
Pentru Georgia, unde Biserica Ortodoxă are un rol central în societate și cultură, canalul TV al Patriarhiei „Ertsulovneba” („Unitate”), precum și prezența pe platformele de social media, ajută la transmiterea patrimoniului nostru și la prezentarea tradițiilor, sărbătorilor, activităților filantropice și mesajelor pastorale către credincioși, atât în Georgia, cât și în întreaga lume.
Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române reprezintă un exemplu de utilizare atentă și eficientă a comunicării online de către o Biserică tradițională în epoca modernă. Aceasta a reflectat și evenimente legate de Georgia, precum recenta vizită a delegației oficiale a Patriarhiei Române, cu prilejul trecerii la cele veșnice a iubitului nostru Patriarh-Catholicos al întregii Georgii, Preafericitul Ilia al II-lea. Acest tip de comunicare digitală profesionistă contribuie la apropierea dintre popoare și la exprimarea solidarității.
Această formă de „diplomație digitală” poate întări legăturile dintre Georgia și România într-un moment în care solidaritatea culturală și spirituală este mai importantă ca oricând. Aștept cu interes continuarea cooperării în acest spirit.
Desigur, instrumentele digitale au limitele lor. Ele nu pot înlocui întâlnirea vie a liturghiei, a pelerinajului sau a interacțiunilor directe, care rămân esențiale în viața ortodoxă. Cu toate acestea, folosite cu discernământ și înțelepciune, ele devin o extensie valoroasă a diplomației tradiționale.
Sf. Tamara, o eroină națională
Basilica.ro: Viața Sfintei Tamara, regina Georgiei, ocrotitoarea spirituală a Excelenței Voastre, oferă o puternică sursă de inspirație: ea a apărat creștinismul în fața expansiunii unui imperiu necreștin și a întemeiat numeroase mănăstiri în lumea creștină. În acest context, vă rugăm să împărtășiți o scurtă reflecție asupra rolului femeii în societate, în apărarea valorilor credinței și în promovarea păcii.
ES Tamar Beruchashvili: Vă mulțumesc pentru această întrebare profundă și pentru evocarea luminoasei figuri a Sfintei Tamara, marea regină (cunoscută în istorie drept „rege”) a Georgiei, care rămâne una dintre cele mai inspiratoare femei din istoria creștină și ocrotitoarea mea spirituală.
De 1700 de ani, creștinismul este central pentru identitatea noastră ca națiune. De la convertirea regatului în anul 326, Georgia a luptat timp de secole pentru a-și păstra credința și identitatea, în fața numeroaselor imperii și invazii; pe țărmurile estice ale Mării Negre, ea a fost un avanpost creștin în fața imperiilor Asiei.
Regina Tamara (1160–1213) este, într-adevăr, o reprezentare atemporală a Georgiei. „Epoca de Aur” a țării a fost definită de domnia sa remarcabilă, o perioadă de succes și măreție fără precedent. Influența sa a generat progrese extraordinare în plan politic, militar, social și cultural, transformând Georgia într-o putere regională.
În istoria și cultura georgiană, ea rămâne o figură puternică și influentă. Povestea sa excepțională a inspirat o venerație durabilă, integrată în identitatea națională.
Viața Sfintei Tamara demonstrează cu o claritate deosebită că o femeie poate exercita cele mai înalte forme de conducere – politică, militară și spirituală – fără a-și compromite credința sau vocația feminină. Într-o epocă marcată de amenințări constante din partea unor imperii necreștine puternice, ea a apărat cu succes independența și identitatea creștină a Georgiei, nu prin agresiune, ci prin guvernare înțeleaptă, viziune strategică și profundă încredere în Dumnezeu.
În același timp, a fost o mare ziditoare de pace și unitate: a întemeiat și a sprijinit cu generozitate mănăstiri și biserici nu doar în Georgia, ci în întreaga lume creștină, devenind o adevărată ocrotitoare a vieții monahale și a spiritualității ortodoxe.
Exemplul său ne amintește că rolul femeii în societate este profund și de neînlocuit. Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinței, transmițătoare ale valorilor morale și spirituale în familie și în națiune și promotori activi ai păcii și reconcilierii.
Istoria, și mai ales istoria creștină, ne arată multe astfel de femei: regine, mame, sfinte și credincioase simple, care adesea, în cele mai dificile vremuri, au păstrat lumina credinței atunci când părea cea mai fragilă.
Ca Ambasador al Georgiei, sunt mândră că țara mea continuă să se inspire din moștenirea Reginei Tamara. Georgia rămâne un spațiu în care credința, identitatea națională și demnitatea femeii sunt profund împletite.
Fie ca Sfânta Tamara să mijlocească pentru toate femeile din Georgia, din România și din întreaga lume, care, în zilele noastre, se străduiesc să-și trăiască vocația cu curaj, înțelepciune și iubire, apărând valorile creștinismului și lucrând pentru o lume mai dreaptă și mai pașnică.
Credit foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
