Mănăstirea Hadâmbu din Iași, renăscută în ultimii 15 ani din propriile sale vestigii, după o istorie zbuciumată, a adunat la hramul din acest an mii de credincioși, veniți atât din capitala Moldovei, cât și din Bucovina, locul de obârșie al părintelui stareț Nicodim Gheorghiță. Bucuria duhovnicească a obștii monahale ieșene și a credincioșilor prezenți a fost cu atât mai intensă, cu cât la marea sărbătoare a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a săvârșit Sfânta Liturghie în sobor de preoți și diaconi și a sfințit noul foișor-trapeză al mănăstirii, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.
Programul oficierii slujbelor dedicate hramului la Mănăstirea Hadâmbu a debutat sâmbătă, 7 septembrie, când icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă din biserică în procesiune și depusă într-un baldachin, spre închinarea credincioșilor. La ceas de seară, a urmat slujba Vecerniei Mari unită cu Litia, Taina Sfântului Maslu și slujba Utreniei.
Duminică, 8 septembrie, în ziua marelui praznic al Nașterii Domnului, slujba sărbătorii hramului Mănăstirii Hadâmbu a început cu citirea Canoanelor și a Acatistului Nașterii Maicii Domnului. A urmat apoi primirea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, în sunet de clopote și de bucium, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei fiind așteptat la poarta așezării monahale de soborul slujitor, dar și de un grup de tineri și tinere îmbrăcați în tradiționalul costum popular bucovinean.
Sfânta Liturghie arhierească a avut loc în altarul de vară al mănăstirii, iar din soborul slujitor au făcut parte, pe lângă protos. Nicodim Gheorghiță, starețul Mănăstirii Hadâmbu, și arhim. Nichifor Horia, starețul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de mai mulți stareți din Arhiepiscopia Iașilor, precum și preoți din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
„Ne arată sărbătoarea de astăzi că rolul femeii și al bărbatului este acela de a înființa o familie la momentul rânduit”
După citirea Sfintei Evanghelii, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a ținut un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre semnificațiile duhovnicești ale măritului praznic: „Sfântul Maxim Mărturisitorul amintea în operele sale că omul creștin trebuie să fie după chipul Maicii Domnului, adică fecioară care să-L primească pe Domnul Hristos în interiorul inimii sale, și mamă, pentru a-L naște din această inimă lumii prin propovăduire, ca și alții să-L întâlnească, să-L cunoască și să-L găzduiască în adâncimea cugetului lor pe Domnul Hristos. Pe de altă parte, Sfântul Apostol Pavel, în una din scrierile sale, spune că noi, creștinii, suntem frații mai mici ai Domnului Hristos, pentru că El, coborând pe pământ, a luat același trup pe care îl purtăm și noi, din Sfânta Fecioară Maria, prin adumbrirea Sfântului Duh. Mântuitorul Hristos a devenit astfel Fratele nostru mai mare, care ne deschide calea spre înălțimea împărăției cerurilor. Pentru ca omul să devină mamă, frate și soră în relație cu Domnul Hristos, trebuie în primul rând să o avem în fața noastră pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Maica Domnului a fost cea mai fericită ființă de pe pământ, după cum ea însuși s-a numit, și cea mai întreagă împlinire întru ascultare a cuvântului lui Dumnezeu. Nu putem vorbi în mod deplin de nașterea Maicii Domnului, dacă nu urmărim ceea ce se va întâmpla apoi în viața pământeană a Maicii Domnului, căci cinstim această naștere, rod al binecuvântării lui Dumnezeu și al rugăciunii Sfinților săi părinți Ioachim și Ana, fiindcă ea pregătește ceea ce avea să se întâmple în peștera din Betleem, când Domnul Hristos S-a născut dintr-însa prin puterea Duhului Sfânt. De aceea, mesajul Bisericii astăzi îl vedem dublu: pe de o parte, cel legat de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, iar pe de altă parte, cel legat de Nașterea Mântuitorului nostru. Un alt mesaj al sărbătorii de astăzi este înălțarea familiei la rangul ei rânduit de Dumnezeu, care l-a făcut pe Adam, iar din coasta lui, pe Eva, spunându-le celor doi «Creșteți și vă înmulțiți și stăpâniți pământul. Sfinții Părinți Ioachim și Ana nu aveau o durere mai mare decât aceea că nu puteau să nască prunci, ca mulți părinți din păcate, iar în momentul în care Sfânta Ana a rămas însărcinată, nici o altă bucurie pe care ea a trăit-o de-a lungul vieții n-a fost echivalată în adâncime, în cuprindere și în putere precum aceasta. Ne arată sărbătoarea de astăzi, Nașterea Sfintei Fecioare, că rolul femeii și al bărbatului este acela de a înființa o familie la momentul rânduit, să fie împreună un singur trup și un singur suflet, să zămislească prunci și să-i crească în mila Domnului. Cu atât mai mult acest lucru trebuie evidențiat astăzi, când nașterea de prunci devine tot mai rară, când tinerii încearcă să amâne cât mai târziu căsătoria lor în fața sfântului altar, neștiind că adevărata carieră în viața unei femei este aceea de a fi soția bărbatului său și mama copiilor lui, iar a unui bărbat, de a-și iubi și a avea grijă de familia sa”.
Rugăciuni pentru pace
În cadrul slujbei de duminică de la Mănăstirea Hadâmbu s-au rostit, după citirea Sfintei Evanghelii, către sfârșitul ecteniei întreite, rugăciunile din Liturghier „pentru înmulțirea dragostei și dezrădăcinarea urii și a toată răutatea”. De asemenea, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în cuvântul rostit, a făcut apel la rugăciune pentru pace în zonele în care astăzi există pericolul izbucnirii de conflicte militare, în special în Siria, Egipt și alte zone ale Orientului Mijlociu, unde mulți creștini sunt victime ale prigoanei și violenței.
La final slujbei, starețul Nicodim Gheorghiță a mulțumit tuturor celor prezenți, enumerând și câteva dintre lucrurile realizate la mănăstirea pe care o păstorește: „De la ultima slujire a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan la Mănăstirea Hadâmbu, obștea acestei așezări monahale a încercat să împlinească în mod armonios cele ale Martei cu cele ale Mariei, astfel încât între viața duhovnicească și cea administrativ-gospodărească să existe o complementaritate despre care ne învață Însuși Mântuitorul: «Pe acestea trebuie să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați». În ultima perioadă, la mănăstirea noastră, pe plan administrativ s-au împlinit mai multe lucrări: pictura agheazmatarului cu hramul Izvorul Tămăduirii, sfințit în Vinerea din Săptămâna Luminată, cele 14 troițe ce alcătuiesc «Drumul Crucii», înșiruite de la baza Dealului Mare și până în vârful acestuia, brutăria «Sfinții Împărați Constantin și Elena», foișorul-trapeză «Sf. Marcu Evanghelistul» și monumentul „Pelerinul Maica Domnului, ocrotitoarea României”, așezat în parcarea mănăstirii și care urmează să fie sfințit în data de 14 septembrie”.
La final, IPS Mitropolit Teofan, înconjurat de soborul slujitor, a sfințit foișorul-trapeză din incinta Mănăstirii Hadâmbu, ce-l are ca ocrotitor pe Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu.
