Hramul Mănăstirii Cotmeana

Mănăstirea Cotmeana din județul Argeș și-a sărbătorit joi, 29 august 2013, cel de-al doilea hram închinat Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mii de credincioși au participat la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej Chiriarhul Eparhiei Argeșului și Muscelului a adresat pelerinilor un cuvânt de învățătură, amintind de rolul deosebit pe care l-a avut Sf. Ioan Botezătorul în pregătirea poporului evreu pentru primirea Domnului Iisus Hristos.

La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba parastasului pentru ctitorii acestui așezământ monahal, potrivit eparhiaargesului.ro.

Mănăstirea Cotmeana este considerată cea mai veche din Țara Românească, având prima atestare documentară la 20 mai 1388, dată consemnată într-un hrisov din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Construită în prima sa formă de Radu I , domnitorul Țării Românești, biserica mănăstirii a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între anii 1387-1389 și restaurată în anul 1711 de domnitorul Constantin Brâncoveanu. În partea exterioară biserica este ornamentată cu discuri ceramice colorate folosite pentru prima dată în Țara Românească. După perioada regimului comunist, în anul 1990 cu grija și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă fiind așezat ca stareț al noii obști monahale părintele Ioasaf Boiciuc. Lângă biserica veche conservată ca monument istoric a fost adăugată construcția unei biserici impunătoare, un complex de chilii, o trapeză și gospodăria anexă. Astfel mănăstirea Cotmeana a devenit treptat un impunător complex mănăstiresc care atrage săptamânal mii de pelerini din țară și strainătate. Altar de credință strămoșească, mănăstirea Cotmeana dăinuie de peste 620 de ani păstrând aprinsă candela credinței creștine a poporului român-ortodox.

Comentarii Facebook


Știri recente