Haaretz a dedicat vineri un reportaj regiunii Qasr al-Yahud, partea israeliană a Văii Mănăstirilor de pe malul Iordanului. Cotidianul israelian prezintă fotografii ale Schitului Românesc de la Iordan și scrie că mozaicurile, frescele și inscripțiile mănăstirilor s-au păstrat intacte în ciuda intemperiilor necruțătoare din Deșertul Iudeei.
Ziarul mai prezintă imagini cu mănăstirea etiopiană, dar și cu mănăstirea greacă, vizibilă pe partea iordaniană a sitului.
Qasr al-Yahud este o regiune situată la nord de Marea Moartă pe unde se crede că au intrat evreii în Pământul Făgăduinței după ce au rătăcit 40 de ani prin pustie. Tot de acolo a fost răpit la cer Profetul Ilie. Zona a fost locul de viețuire în asceză al Sfintei Maria Egipteanca.
Dar, cel mai important, acolo se află locul Botezului Domnului, cel mai probabil pe partea iordaniană a sit-ului (numită în arabă Al-Maghtas), care a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Mănăstirile construite aici au fost grav avariate în timpul Războiului de Șase Zile din 1967, când o parte din zonă a intrat sub control israelian.
Autoritățile israeliene au deschis zona pentru turism înainte de pandemie. În 2019, un milion din cele patru milioane de turiști care au vizitat Israelul au trecut și pe la Qasr al-Yahud, informează Haaretz.
„Ruinele dezolante fac un contrast șocant cu peisajul acestei perioade, când pustiul înverzește și se umple de culoare”, relatează publicația.
„Din orice unghi este vizibil peisajul dramatic, cu sfinte locașuri care spun o poveste în care se împletesc istoria, politica, diplomația și problemele de securitate.”
Istoricul Schitului Românesc de la Iordan
După 1931, pe cele două maluri ale Iordanului, mai multe națiuni și confesiuni creștine au construit mănăstiri, la invitația Guvernului Palestinian, care a oferit parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) comunităților religioase.
Patriarhia Română, prin eforturile delegatului său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, a intrat în posesia terenului în 3 ianuarie 1933, iar piatra de temelie a fost pusă, cu binecuvântarea Patriarhului Miron Cristea în 25 aprilie 1935.
Pentru refacerea Schitului Românesc de la Iordan, unde a slujit cândva și Sf. Ioan Iacob Hozevitul, și pentru deminarea perimetrului din jurul lui, Patriarhia Română a inițiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri.
După deminare, la jumătatea anului trecut, reprezentanții Patriarhiei Române la Locurile Sfinte au reușit să pătrundă în biserica schitului. Au găsit catapeteasma fără icoane, uşile dărâmate, iar turla centrală căzută în interiorul bisericii.
Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a declarat pentru Basilica.ro că situația intrării străinilor în Israel nu este încă rezolvată, ceea ce constituie o piedică pentru demararea etapei tehnice a proiectului de restaurare a Schitului Românesc de la Iordan.
„Pământul din regiunea Qasr al-Yahud se află în continuare în custodia armatei, dar Ministerul Turismului Israelian are în plan dezvoltarea zonei, deci perspectivele sunt promițătoare”, a declarat arhimandritul. „Totul se va porni după ce se termină pandemia.”
Deocamdată, situația turismului în Israel este încă neclară din cauza restricțiilor de mișcare dictate de siguranța sanitară. Israelul cere la intrarea în țară prezentarea unui „pașaport COVID-19”, sau „pașaport verde”.
În Uniunea Europeană se lucrează la posibilitatea emiterii unui astfel de act, care ar trebui să facă dovada că persoana este vaccinată anti-Covid-19, a suferit de această boală sau are un test negativ valabil.
Foto credit: Haaretz
