Istoria nu începe cu noi înșine: Domnitorul reformator Grigore Alexandru Ghica onorat la Palatul Cotroceni

„Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României. Pentru ca ea să se înfăptuiască, au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta și domnitorul (Grigore Alexandru) Ghica este unul dintre ei”, a spus Președintele Nicușor Dan duminică, la Palatul Cotroceni, relatează Agerpres.

Pe tot parcursul zilei de duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, au fost depuse rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1807-1857), cel care a întemeiat Jandarmeria Română, a finalizat dezrobirea romilor și s-a pronunțat în favoarea Unirii Principatelor Române.

Administrația Prezidențială a anunțat vineri seară gestul este făcut „în semn de profund respect și considerație” pentru un principe în timpul căruia „au fost adoptate reforme esențiale pentru societate”, iar Președintele României a subliniat duminică faptul că „istoria nu începe cu noi înșine”, ci este o continuitate a lucrării pentru realizarea unui ideal.

Istoria ca împreună-lucrare peste timp

Rămășițele pământești ale ultimului domnitor al Moldovei au fost depuse duminică, 9 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni. Primii care și-au prezentat omagiile au fost Președintele Nicușor Dan și Prima Doamnă Mirabela Grădinaru. Foto: Agerpres / Alex Micsik

„Trebuie să folosim orice ocazie, și mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine”, a subliniat duminică Președintele României.

„Și cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 și toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate.”

„Pentru că, așa cum limba este o creație la care mulți oameni, de-a lungul timpului, au gândit și s-au raportat la lume într-un anume fel, așa și o societate și modul în care este administrată o societate are rădăcini adânci din modul în care, acum mulți ani, niște oameni au gândit cum să o administreze”, a explicat Președintele României, care a amintit și alte realizări ale domnitorului, cum ar fi înființarea unei maternități și a Școlii de ingineri de drumuri și construcții, sau „curajul de a scădea impozitele”.

Jandarmii au făcut Gardă Onor la catafalc pe tot parcursul zilei. Foto: Agerpres / Alex Micsik

Cortegiul funerar a fost întâmpinat duminică la Palatul Cotroceni cu onor militar. Ulterior, sicriul, purtat pe brațe de șase jandarmi, a fost depus pe catafalc în Sala Unirii. Jandarmii au făcut Gardă Onor la Catafalc.

La finalul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, un gornist a dat onorul, iar Președintele Nicușor Dan și Prima Doamnă Mirabela Grădinaru s-au recules la catafalc, urmați de descendenții domnitorului, de reprezentanți ai Jandarmeriei Române, de invitați și consilieri ai președintelui. Publicul și-a putut prezenta omagiile până la ora 20:00.

Programul ceremoniilor

Rămășițele pământești ale Domnitorului Grigore Alexandru Ghica au fost deshumate vineri din Franța, de la Le Mée-sur-Seine, și au ajuns în aceeași seară la București.

Pe parcursul zilei de sâmbătă, au fost depuse la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, unde Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, a oficiat Liturghia de hram și un Parastas pentru eroi.

Osemintele domnitorului vor fi ajunge luni la Focșani și depuse pe un catafalc în foaierul Muzeului Vrancei, vrâncenii putând aduce omagiu, timp de două zile, ultimului Domn al Moldovei.

Rămășițele pământești ale Domnitorului Grigore Alexandru Ghica vor fi ajunge la Iași în 12 noiembrie, unde vor fi depuse la Palatul Culturii, iar ulterior vor fi reînhumate într-un loc special amenajat în apropiere.

Despre Domnitorul Grigore Alexandru Ghica

Grigore Alexandru Ghica. Foto: Arhiva MNIR

Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a domnit în Moldova de două ori înainte de Unirea Principatelor. Se pronunțase ferm în favoarea Unirii, ceea ce l-a adus în conflict atât cu Imperiul Austriac, cât și cu cercurile fanariote și conservatoare din interiorul țării, deranjate de reformele și de ideile sale naționale.

Moartea sa, prezentată inițial în epocă drept sinucidere, este considerată în prezent de istorici, după evaluarea mai multor dovezi și mărturii, drept un asasinat politic.

Nicolae Iorga a scris că a fost ucis pentru convingerile sale naționale, iar A.D. Xenopol că moartea sa a fost o crimă politică deghizată în sinucidere.

Foto credit: Agerpres / Alex Micsik


Știri recente