Dăinuire prin jertfă la Mănăstirea Ciucea

Când trăia Octavian Goga, aici, la domeniul de la Ciucea, din Cluj, erau primiți ca oaspeți miniștri, oameni de cultură, personalitățile timpului. Goga a simțit totuși lipsa a ceva ce îi fusese transmis de înaintașii săi, câteva generații de preoți. Își dorea foarte mult să aibă în apropiere un locaș de rugăciune. Și-a propus să înființeze pe domeniul său o mănăstire de monahi cu preocupări intelectuale, dorința sa fiind încurajată de mama sa, preoteasa Aurelia din Rășinari, fiica protopopului Ion Bratu, prieten al Mitropolitului Andrei Șaguna, al lui Timotei Cipariu, cel care l-a găzduit pe tânărul Mihai Eminescu în casa sa.

Octavian Goga a murit în mai 1938 fără să își mai vadă visul împlinit. În corespondența purtată de Veturia Goga cu Episcopul Nicolae Colan din Cluj este reamintită intenția de a duce la îndeplinire dorința lui Octavian – ca Ciucea întreagă să treacă în proprietatea Episcopiei Ortodoxe din Cluj. Veturia pomenea episcopului că Octavian Goga provine dintr-o veche familie de preoți, că „a moștenit dragostea și devotamentul credinței”. Octavian Goga se considera un locatar vremelnic la Ciucea, în timp ce „biserica este eternă, și deci Ciucea noastră trebuie să devină pentru vecie un loc de închinăciune”.

Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente