Potrivit unui sondaj Eurobarometru de anul trecut, cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% dintre respondenți declarând că acest fenomen reprezintă o amenințare la adresa democrației.
Este cert că există suficiente știri false, dar cum pot fi ele identificate?
Iată câțiva pași practici pe care îi poți parcurge ca să reperezi dezinformarea.
-
Verifică sursa. Cine se află în spatele ei?
Investighează site-ul sau profilul de pe rețeaua de socializare. Citește rubrica Despre noi, informează-te cu privire la misiunea organizației și datele ei de contact.
-
Verifică povestea
Uneori titlurile pot fi create doar pentru a atrage mai multe click-uri. Informează-te cu privire la întreaga poveste. Caută dacă a mai scris altcineva despre subiect.
În acest sens, poți utiliza motoarele de căutare precum Google.
În contextul știrilor false s-a dezvoltat un alt demers jurnalistic, respectiv verificarea faptelor sau fact-checking. Această activitate presupune verificarea unor afirmații din texte din punct de vedere al veridicității și corectitudinii acestora. Deși răspândit în țările occidentale, fact-checking-ul a început să prindă contur și în România.
Există linkuri incluse în articol? Accesează-le și verifică dacă informațiile confirmă povestea inițială.
-
Verifică autorul
Fă o cercetare rapidă cu privire la autorul articolului. Este credibil? Este o persoană reală?
-
Verifică data
Uneori sunt republicate știri mai vechi, dar acest lucru nu le face relevante pentru evenimentele curente.
-
Verifică internetul. Ești vizat?
Verifică secțiunea Info și ads de pe Facebook sau alte rețele de socializare: De ce vezi asta? Verifică setările de confidențialitate.
Expunerea cetățenilor la dezinformare pe scară largă, inclusiv informații înșelătoare sau evident false, reprezintă o provocare majoră pentru Europa.
Potrivit unei comunicări a Comisiei Europene despre combaterea dezinformării online, „dezinformarea erodează încrederea în instituții, precum și în mass-media digitală și tradițională și are efecte nocive asupra democrațiilor noastre prin afectarea capacității cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză”.
În acest context, Uniunea Europeană a inițiat campania „UE versus dezinformare” (EU versus Disinformation). Pe lângă eforturile de identificare a cazurilor de dezinformare la nivelul Uniunii Europene, echipa EU vs Disinformation oferă instructaj și consultanță pe tema dezinformării instituțiilor europene, guvernelor statelor membre, jurnaliștilor și cercetătorilor.
Foto: pixabay
