Ion Inculeţ a fost pomenit sâmbătă, la împlinirea a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Biserica din Bârnova unde este înmormântat. El a fost preşedintele Sfatului Ţării, organism care a votat unirea cu România în data de 27 martie 1918.
„Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate. Ne aflăm aici la Bârnova unde se află mormântul binecuvântat al celui mai important personaj din Sfatul Ţării, robul lui dumnezeu Ioan, loc care aminteşte de acel an de graţie al naţiunii române. Am gândit de bine ca să săvârşim astăzi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie aici, lângă această sfântă biserică, lângă mormântul ctitorului unirii”, a spus Înaltpreasfnţitul Părinte Teofan.
Slujba a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei împreună cu Episcopul Basarabiei de Sud.
Înaltpreasfinţia Sa a precizat că Sfânta Liturghie a fost săvârşită ca „prinos de mulţumire adus lui Dumnezeu” pentru momentul istoric de acum 103 ani. El a explicat că tot contextul politic nu a fost favorabil, însă cu ajutorul divin s-a realizat unirea.
„Totul era împotrivă, dar prin mila lui Dumnezeu de sus şi prin bărbaţi puternici de jos, din stânga şi din dreapta Prutului, imposibilul, nesperatul au devenit realitate”.
Preasfinţitul Părinte Veniamin a reamintit că la începutul secolului 20, situaţia în Basarabia nu era tocmai favorabilă românilor, deoarece „în toate instituţiile se vorbea în limba rusă, toate publicaţiile erau în rusă”. Însă totul s-a schimbat prin implicarea unor oameni inimoşi care au ţinut să promoveze din nou identitatea românească în acel spaţiu.
În 1906 a apărut prima publicaţie românească, Basarabia, apoi alte câteva publicaţii care au contribuit la crearea unui curent unionist de redeşteptare naţională şi de promovare a spiritualităţii neamului nostru.
Iată că la începutul secolului al douăzecilea o mână de clerici, intelectuali şi oameni politici au decis, cu frică de Dumnezeu şi cu dorinţa binelui ţării lor, ca să unească această provincie românească cu Ţara Mamă, a spus ierarhul.
Ierarhul a reamintit câteva nume de clerici care au avut o contribuţie importantă în actul unirii.
„Printre reprezentanţii de seamă au fost câţiva clerici. Aici aş aminti pe Arhimandritul Gurie Grosu, care mai târziu a devenit Mitropolit al Basarabiei, pe arhim. Dionisie Erhan care a devenit Episcop al cetăţii Albe Ismail, pe preotul Alexandru Baltaga, pe preotul Alexei Mateevici şi pe alţi clerici care cu multă dăruire au promovat cultura şi limba română arătând că trebuie să respectăm pe deoparte principiile canonice, pe de altă parte dreptul istoric firesc şi dorinţa poporului de a fi într-o singură ţară în Regatul României”, a spus Preasfinţia Sa.
La final, autorităţile din România şi Republica Moldova au depus coroane de flori la mormântul lui Ion Inculeţ.
Ion Inculeţ
Ion Inculeţ s-a născut la 5 aprilie 1884, la Răzeni, Basarabia. Este absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău (1906) şi al Facultăţii de Ştiinţe din Sankt Petersburg (1911), specializarea fizică-matematică.
În data de 21 noiembrie este ales în unanimitate preşedinte al Sfatului Ţării, organismul care va prelua oficial conducerea Basarabiei. Din această poziţie va declara independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti (ianuarie 1918), iar în 27 martie 1918 va semna Rezoluţia unirii cu România, adoptată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri, în prezenţa primului ministru român Alexandru Marghiloman.
Inculeţ a trecut la Domnul, ca urmare a unui atac de cord, în seara de 19 noiembrie 1940, la Bucureşti. A fost înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iaşi.
Foto credit: Doxologia.ro
