Biserica „Sfântul Nicolae“ din Turnu Roşu, judeţul Sibiu, este dovada vie a frăţietăţii dintre românii ardeleni şi munteni, un simbol al unităţii de neam şi de credinţă. Ctitorită de voievodul muntean, biserica din Turnu Roşu impresionează prin sinteza excepţională dintre stilul architectural muntean şi cel gotic, al locaşurilor de închinare din Transilvania.
Istoricul locaş de cult este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din această parte a Transilvaniei. Ctitorit la 1653 de Matei Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, împreună cu doamna Elina, prin implicarea directă a logofătului Toma Beceriul, locaşul de închinare este o podoabă a bisericilor de pe vechea graniţă dintre Imperiul Habsburgic şi Ţara Românească. Prima impresie a celui care trece pe aceste locuri unde ni se deschide Ţara Oltului, ocrotită de falnicii munţi ai Făgăraşului, este că aici zac secole de istorie, prea puţin cunoscută. Biserica din Turnu Roşu poate fi văzută ca o poartă spre trecutul românilor din sudul Ardealului, care au găsit mereu dincolo de munţi, la fraţii din Ţara Românească, sprijinul de a duce mai departe identitatea noastră şi credinţa străbună pe aceste tărâmuri.
Încă de la intrarea în locaşul de cult găsim urmele ctitorului, pe frontispiciu păstrându-se până astăzi, în condiţii bune, stema Ţării Româneşti. Intrând în biserică, vom găsi o pisanie din care aflăm că nu doar Matei Basarab a sprijinit românii din Turnu Roşu, ci şi urmaşii săi, domnitorii Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino. Aceasta ne dovedeşte că fraţii ardeleni au fost mai mereu în atenţia domnilor munteni, pentru a fi ajutaţi să-şi ducă traiul lor pe meleagurile natale, înfruntând vitregiile istoriei şi greutăţile materiale.
„Nicolae Iorga ne-a vizitat biserica la 1907 şi a fost impresionat de frumuseţea ei. Marele istoric explica gestul domnitorului Matei Basarab de a ctitori o biserică la Turnu Roşu, în afara graniţelor Ţării Româneşti, prin dorinţa sa de a răsplăti românii ardeleni de aici care făceau parte din oştirea sa. Domnitorul a ctitorit două biserici în afara Ţării Româneşti, una aici, în satul nostru, şi alta în Banatul Sârbesc“, ne-a spus preotul paroh Mihai Vrânceanu. Mai mult decât atât, se pare că în vechiul sat Porceşti, cum se numea odinioară Turnu Roşu, ar fi existat o bisericuţă ctitorită în secolul al XVI-lea chiar de domnitorul Neagoe Basarab.
Grija domnitorilor munteni pentru satul ardelean a fost permanentă şi pentru că aici s-au dat numeroase lupte cu popoarele care invadau pământul românesc. Se pare că şi denumirea „Turnu Roşu“ este legată de una dintre aceste bătălii. „Ar fi fost o bătălie pe vremuri, în aceste locuri, între români şi turci, atât de violentă încât şi turnul din apropierea satului, dintre localitatea noastră şi Boiţa, s-a înroşit, de atâta sânge curs“, menţionează părintele paroh.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
