La Mănăstirea Putna a avut loc în perioada 21–23 iulie 2022 a 27-a ediție a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”.
Lucrările s-au desfășurat atât fizic, cât și online, prin intermediul platformei Zoom, și a reunit cercetători din București, Iași, Cluj, Chișinău, dar și din Grecia, Ucraina, Serbia și Slovacia. Ediția din acest an a inclus și o secțiune de muzicologie, potrivit unui comunicat al Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna.
Evenimentul a început cu o slujbă de Te Deum oficiată în biserica Mănăstirii Putna, după care invitații s-au deplasat către Sala de conferințe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacov Putneanul”, unde s-au desfășurat lucrările simpozionului.
Dintre comunicările susţinute, amintim:
Arhimandritul Policarp Chițulescu a vorbit despre Două vechi manuscrise moldovenești necunoscute. Între piesele unui colecționar din București, Părintele Policarp a descoperit un manuscris din timpul lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei (1595–1600, 1600–1606), și un altul, mult mai vechi, din secolul al XV-lea, din zestrea de carte a unei mănăstiri din Bucovina.
Eduard Rusu a vorbit despre Muzică și dans în scena „Batjocorirea lui Hristos” din frescele ctitoriilor epocii lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș, cu referire la Pătrăuți, Dorohoi, Bălinești, Arbore, Voroneț, Dobrovăț, Probota, Humor, Moldovița, Râșca, identificând instrumente muzicale precum trompete, surle, timpane, tamburine, elemente care completează, la nivel plastic, imaginea Moldovei medievale.
În cadrul secțiunii muzicale a Colocviului, Yevgeniya Ignatenko (Ucraina) a susţinut comunicarea Moldavian and Ukrainian-Belarusian Chant Traditions of the 16th–18th Centuries: New Research Results, care a prezentat un repertoriu de cântări grecești prezent atât în manuscrise moldovenești, cât și în manuscrise ucrainene-bieloruse, o nouă etapă în înțelegerea patrimoniului muzical al țărilor ortodoxe est europene.
Vesna Sara Peno (Serbia) a vorbit despre despre The Serbian Church Singing Between Oral and Written Tradition, a remarcat că pedagogia muzicală din școlile ecleziastice și laice din Serbia în secolele XVIII-XIX s-a bazat în principal pe cântarea din Biserică, care făcea parte din curricula școlară.
Rezumatele celorlalte comunicări sunt disponibile aici.
Foto credit: Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
