„Chemați la o singură nădejde în Hristos” – A XIII-a Adunare a Conferinței Bisericilor Europene (Lyon, Franța, 15-21 iulie 2009)

În perioada 15-21 iulie 2009 a avut loc la Centrul de Conferințe Cité Internationale din Lyon (Franța) a XIII-a Adunare a Conferinței Bisericilor Europene (KEK, aici prescurtată: CBE), având ca temă „Chemați la o singură nădejde în Hristos”. S-au sărbătorit 50 de ani de la înființarea acestui organism, în anul 1959. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la sesiunea de deschidere a lucrărilor adunării, iar în data de 16 iulie a susținut o alocuțiune cu titlul „Speranța se naște din credință și se manifestă prin iubire”.

Mesajul final al acestei adunări cuprinde mărturia comună a nădejdii în Hristos Cel înviat, ca izvor al iubirii, iertării și împăcării. Documentul amintește faptul că „încă mulți oameni în Europa trăiesc cu amintirea dictaturii ateist-comuniste din Europa Centrală și de Est.

Structurată în sesiuni plenare, grupe de lucru, audieri și seminarii, încadrată dimineața și seara de rugăciuni ale fiecărei confesiuni în parte, adunarea a cuprins în total mai mult de 800 de participanți, dintre care 307 delegați oficiali și 58 reprezentanți delegați, la aceștia adău-gându-se observatori, vorbitori, consilieri, oaspeți, stewarzi, voluntari etc. Unul dintre oaspeții de seamă ai adunării a fost Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care din anul 2003 și până la adunarea de la Lyon a îndeplinit și funcția de vicepreședinte în Comitetul Central al CBE.

În ziua de 15 iulie 2009, Preafericirea Sa a participat la sesiunea de deschidere a lucrărilor adunării, iar în data de 16 iulie a susținut o alocuțiune cu titlul „Speranța se naște din credință și se manifestă prin iubire”. Părintele Patriarh Daniel a fost însoțit de Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului și de Înaltpreasfințitul Iosif Pop, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, iar delegația oficială a Bisericii Ortodoxe Române care a participat la cea de-a XII-a Adunare a CBE a fost constituită din Înaltpreasfințitul Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, și alți profesori, preoți și reprezentanți ai Mitropoliilor din cadrul Patriarhiei Române.

A XIII-a Adunare a Conferinței Bisericilor Europene a stat sub semnul retrospectivei celor 50 de ani de existență și a necesității unui nou început.

Inaugurarea religioasă a adunării a avut loc, miercuri, 15 iulie 2009, la ora 14:30, printr-o slujbă Te Deum în Biserica istorică „St. Bonaventure”, gazdă fiind Cardinalul Philippe Barbarin, Arhiepiscopul Lyonului. În cadrul serviciului religios, au luat cuvântul părintele Atanasie Iskos, reprezentantul consiliului local al Bisericii, CREL, și doamna Victoria Kamondji, vicepreședintă a Federației Protestante din Franța, predica fiind rostită de către Arhiepiscopul Anastasios, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Albaniei și vicepreședinte al Conferinței Bisericilor Europene, care a evidențiat faptul că numai acest tip de nădejde, orientată eshatologic, poate deschide noi posibilități și perspective, „acolo unde rațiunea și experiența umană eșuează”. Acest lucru înseamnă totodată împreună-asumarea nădejdii creștine, ca moment central al apropierii ecumenice: „nu trăim din diferite nădejdi”, ci din nădejdea unică izvorâtă din taina Sfintei Treimi.

Ziua de joi, 16 iulie, a început cu o Utrenie, săvârșită de către Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, și pregătită de către pr. lect. dr. Zaharia Matei, de la Facultatea de Teologie din București, membru în comitetul de pregătire a programului de rugăciuni. A urmat plenara administrativă, în cadrul căreia, după finalizarea și votarea listelor pentru comitetele coordonatoare ale adunării, a avut loc o prezentare a activității CBE de la ultima adunare generală. În cadrul acestei prezentări, părintele profesor Viorel Ioniță a subliniat necesitatea atât a dialogurilor bilaterale, cât și a celor multilaterale. În perioada 2003-2009, dialogul teologic între Biserica Ortodoxă pe de o parte și diferite comunități protestante pe de altă parte a reprezentat o prioritate pentru Comisia „Bisericile în dialog”.

După-amiaza „zilei speranței” a fost inaugurată de alocuțiunea susținută de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu titlul „Speranța se naște din credință și se manifestă prin iubire”. Prima parte a prelegerii („Iisus-Hristos – izvorul speranței”) a constituit o meditație teologică axată pe ideea centrală a identificării speranței creștine cu persoana Mântuitorului Iisus Hristos, Cel care a ridicat natura Sa umană îndumnezeită, „în intimitatea iubirii veșnice a Preasfintei Treimi”. Speranța creștină presupune totodată „cooperarea omului cu Dumnezeu”, concretizată în primul rând în lupta pentru întruparea binelui în lume. Departe de a fi ceva abstract sau un simplu exercițiu moral, această luptă stă sub semnul tensiunii continue între „fragilitatea sau neputința firii umane, pe de o parte, și puterea harului lucrător” pe de altă parte. În a doua parte a alocuțiunii sale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a schițat consecințele acestui drum creștin al speranței pentru conlucrarea între Bisericile creștine la nivel european, apelând pentru o reafirmare curajoasă. Bisericile sunt chemate să arate ieșirea din criza spirituală a societății europene (dublată de cea economică), având curajul formulării unor „soluții noi pentru probleme noi”: „Va trebui să ne obșnuim tot mai mult cu pluralismul religios, cu respectul față de ceilalți, fără să cădem în relativism doctrinar sau moral. Dar cum putem păstra propria identitate, când totul se schimbă în jurul nostru? Desigur, numai cultivând și îmbogățind relația noastră cu Iisus Hristos, Cel ce ieri și azi și în veci este Același (cf. Evrei 13, 8), în Biserica Sa, Trupul Său tainic.”

Alocuțiunea a fost urmată de scurte luări de cuvânt din diferite perspective confesionale privind tema speranței. La sfârșitul zilei, pe lângă continuarea discuțiilor de ordin administrativ, a fost prezentată câștigătoarea concursului pentru eseuri teologice, Claire Sixt-Gateuille, din cadrul Bisericii reformate din Franța, care a susținut o scurtă conferință despre „vocația speranței” din punct de vedere ecumenic.

Activitatea în plen din ziua de vineri, 17 iulie, a debutat cu o alocuțiune de exegeză biblică a citatului paulin din tema adunării, „Este un trup și un Duh, precum și chemați ați fost la o singură nădejde a chemării voastre” (Efes. 4,4), susținută de episcopul Wolfgang Huber, președintele Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania (EKD).

Comentând textul biblic în context actual, episcopul Huber a enunțat mai multe principii ale conlucrării ecumenice europene din viitor. Concret, Wolfgang Huber a pledat pentru depășirea prejudecăților interconfesionale, pentru dezvoltarea unei mărturii comune a unității în diversitate, dar și pentru întoarcerea la izvoarele credinței: „unitatea Bisericii nu trebuie inventată, este fundamentul pe care stăm”.

Discuția tematică a fost urmată de o dezbatere administrativă privind restructurarea CBE în următorii ani. Moțiunea a fost discutată, îmbunătățită prin diferite amendamente și, în final, acceptată, cu următoarele rezultate: în cadrul adunării generale de la Lyon se constituie o grupă de lucru de 15 persoane (votată în plen), care va pregăti până la sfârșitul anului 2011 propuneri de modificare a constituției CBE, ținând cont de moțiunea EKD, propunerile fiind trimise ulterior spre consultare fiecărei Biserici membre CBE, precum și Comisiilor CBE. În 2013, se va ține Adunarea generală CBE, în cadrul căreia Comitetul Central va prezenta concluziile acestui proces de restructurare. E important de menționat că reprezentanții ortodocși au susținut finalizarea cât mai rapidă a acestui proces de restructurare, contribuind astfel la decizia finală ca viitoarea adunare generală să fie ținută în 2013, și nu în 2015, cum ar fi fost normal după actuala constituție a CBE, precum și la faptul ca grupa de lucru să-și coordoneze activitatea cu cea a Comitetului Central.

În aceeași zi, au avut loc și întâlniri pe grupuri confesionale, menite să clarifice anumite poziții comune, respectiv să faciliteze o cunoaștere reciprocă directă. În cadrul întâlnirii delegaților ortodocși, Arhiepiscopul Atanasie al Tiranei și al întregii Albanii a vorbit participanților despre necesitatea de a privi peste granițele propriei Biserici, având conștiința că Ortodoxia nu poate fi înstrăinată, ci este un dar, care trebuie împărțit și mărturisit și celorlalți.

Ziua de sâmbătă, 18 iulie, a fost dedicată, pe de o parte, denumirii priorităților de activitate în Comisiile CBE pentru viitor, iar pe de altă parte aprofundării tematice, în grupuri de lucru, a subiectelor majore care preocupă Bisericile Europene. Totodată, au fost prezentate și dezbătute primele versiuni ale diferitelor declarații finale ale adunării.

În privința priorităților de lucru, în cadrul Comisiei „Bisericile în dialog”, condusă de pr. prof. dr. Viorel Ioniță, dialogul teologic cu Bisericile Ortodoxe rămâne o prioritate. Pr. prof. Ioniță a evidențiat necesitatea de a schimba strategia tematică. Stabilirea și discutarea temelor din CBE ar trebui să ia mai mult în considerație specificul fiecărei regiuni, deoarece, în funcție de contextul regional, și prioritățile sunt diferite. O altă sarcină de viitor ar trebui să fie intensificarea cooperării cu facultățile de teologie. La rândul său, Colin Williams a spus că, în viitor, se dorește elaborarea unui profil mai clar al CBE, precum și găsirea unui fel de a colabora mai efectiv între comisii. Printre subiectele care au fost dezbătute în cadrul acestei sesiuni (în urma luărilor de cuvânt ale delegaților) menționăm: problema mediului înconjurător ca temă ecumenică fundamentală; problema persecuției creștinilor în lume; necesitatea unui accent teologic mai puternic în activitatea CBE, respectiv a Adunării Generale; articularea unei voci profetice în Europa, pentru dreptate și pace.

În continuarea plenarei tematice, s-au desfășurat 15 ateliere, cu următoarele teme: 1. Dialogul cu instituțiile europene; 2. Dreptate socială în Europa; 3. Drepturile omului și libertate religioasă; 4. Globalizare; 5. Misiune; 6. Spiritualitate; 7. Speranța în unitate: unitate în diversitate, ființa Bisericii și Bisericile de migranți, Bisericile minoritare africane și etnice; 8. Speranța în dreptate – protejarea refugiaților în Europa secolului XXI; 9. Investiții bazate pe credință – Bisericile și investițiile responsabile d.p.d.v. social; 10. Angajament și încredere; 11. Dialog și consolidarea relațiilor; 12. Coerență și vizibilitate; 13. Mărturie și responsabilitate; 14. Rolul CBE în mișcarea ecumenică; 15. CBE ca platformă a dialogului cu celelalte Biserici creștine și cu alte comunități religioase.

Ziua de duminică, dedicată aniversării a 50 de ani de la înființarea CBE, a debutat cu slujbe ținute de fiecare confesiune în parohiile gazdă din Lyon. Delegații ortodocși au participat cu toții la Utrenia și Sf. Liturghie săvârșite la biserica ortodoxă grecească „Buna Vestire”, la care a asistat și Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. După-amiază, festivitatea propriu-zisă a constat într-o retrospectivă a celor cinci decenii din istoria CBE, oglindită în imagini istorice, precum și în momente teatrale, simbolizând umoristic călătoria acestei instituții: greutățile începutului, complexitatea întrebărilor, diversitatea călătorilor, fascinația țelului. La acestea s-au adăugat scurte mărturii susținute de Alexandros Papaderos (fost director al Academiei ortodoxe din Creta), John Arnold (fost decan la Durham și președinte al CBE intre 1991-1997), Marjolaine Chevallier (Biserica reformată din Franța) și Antje Heider-Rottwilm (Brücke – Formul ecumenic HafenCity Hamburg).

În cadrul momentului aniversar, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a susținut o alocuțiune despre viitorul Conferinței Bisericilor Europene. Subliniind necesitatea unei mărturii comune a creștinilor din Europa, mărturie concretizată nu în ultimul rând prin „Charta Oecumenica”, Patriarhul Ecumenic a făcut un apel către Bisericile membre de a face cunoscut acest document credincioșilor și de a pune în aplicare principiile enunțate în cadrul acestuia. Totodată, el a accentuat faptul că nu ne putem mulțumi cu roadele de până acum și a formulat următoarele propuneri pentru activitatea CBE din viitor: preluarea în programele de studiu ale facultăților de teologie a unui duh al reconcilierii între confesiuni, evaluarea contribuției teologice a CBE, cooperarea între facultățile de teologie, continuarea dialogului cu instituțiile europene, fundamentarea drepturilor omului într-o antropologie creștină. Patriarhul Ecumenic a reiterat dorința ca, în viitor, și Biserica Romano-Catolică să devină membru a CBE, deoarece numai o voce comună a tuturor Bisericilor Europene poate da un răspuns coerent și credibil problemelor Europei: xenofobismul, rasismul, criza spiritualității, criza economică, sărăcia, problema imigranților, șomajul, deteriorarea mediului înconjurător. Conlucrarea Bisericilor Europene este „necesară și urgentă”, ea presupunând în primul rând mărturia Mântuitorului Hristos Cel înviat, ca „nădejde a lumii”. Aniversarea CBE a cuprins și celebrarea integrării Comisiei Bisericilor pentru Migranți în Europa (CCME) în CBE, proces început cu câțiva ani în urmă.

Luni, 20 iulie, Adunarea Generală a votat componența noului Comitet Central (40 persoane) între care se numără și doi delegați ai Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul dr. Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei, și lect. dr. Alina Pătru, precum și pe cea a Grupului de lucru (15 persoane), care va elabora propunerile de reformă instituțională a Conferinței Bisericilor Europene.

Adunarea a adoptat de asemenea un mesaj final, adresat tuturor Bisericilor membre, un raport de obiective cuprinzând prioritățile activității viitoare a Comitetului Central, precum și un număr de șase declarații publice cu următoarele teme: 1. Chemați să onorăm populația migrantă; 2. Chemați să promovăm principii etice în structurile financiare și economice; 3. Chemați să fortificăm drepturile omului, libertatea religioasă și relațiile; 4. Chemați spre o mai bună chivernisire a creației; 5. Chemați spre o lume fără arme nucleare și 6. Bisericile chemate să fie solidare cu minoritatea romă din Europa. Din raportul de obiective care trasează liniile directoare ale activității Comitetului Central în următorii ani, merită menționate afirmațiile finale, care ajută la identificarea rolului și a sarcinii Conferinței Bisericilor Europene: „CBE trebuie să fie un forum al cunoașterii reciproce și al formării ecumenice, pentru a construi punți, pentru a întări relațiile între Biserici și pentru o mărturie comună. CBE trebuie să fie o voce comună a Bisericilor membre în Europa și un instrument ecumenic de cooperare cu și pentru instituțiile europene. CBE trebuie să fie o platformă de dialog cu alte Biserici creștine și cu alte comunități religioase din Europa. CBE trebuie să fie o comunitate a diversității trăite împreună cu migranți, refugiați și minorități etnice.”

Mesajul final cuprinde mărturia comună a nădejdii în Hristos Cel înviat, ca izvor al iubirii, iertării și împăcării. Documentul amintește faptul că „încă mulți oameni în Europa trăiesc cu amintirea dictaturii ateist-comuniste din Europa Centrală și de Est, care continuă să influențeze oameni, să provoace neîncredere și să împiedice o adevărată reconciliere între Est și Vest”. La această rană se adaugă „noile ziduri dintre națiuni, culturi și religii”, precum și divizarea crescândă între „locuitorii autohtoni și migranți, între săraci și bogați, între cei ce au de lucru și șomeri”. În fața crizei economice, Bisericile europene fac apel la articularea unei economii bazate pe „responsabilitate etică și durabilitate ecologică”, lucru care trebuie să transpară în primul rând din politica financiară a bisericilor membre. Conferința Bisericilor Europene crede într-o Europă „deschisă și primitoare”, ale cărei uși sunt deschise tuturor care caută refugiu în fața persecuțiilor și a violenței – lucru concretizat în strânsa colaborare cu CCME. Ca sarcini pentru viitor, Conferința își propune nu numai restructurarea internă, ci și asumarea „mesajului îndrăzneț al speranței – o speranță care nu se exprimă prin cuvinte goale, ci prin fapte și printr-o credință vie”.

Sursa: ziarullumina.ro

Comentarii Facebook


Știri recente