Medicul și cercetătorul științific Adina Baciu a oferit Agenției de știri Basilica un interviu în care vorbește despre aspectele pragmatice ale adicției digitale, efecte și moduri de combatere, îndemnându-ne să prevenim această boală „Tratamentul adicției digitale este dificil, de lungă durată, costisitor, de cele mai multe ori cu perioade de remisiune urmate de noi recăderi, ca în orice dependență”.
În cartea „Adicția digitală. O boală a societății postmoderne”, Dr. Adina Baciu precizează că utilizarea controlată a tehnologiei nu are consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale. Cu toate acestea, puține persoane recunosc că au această problemă. Dependența digitală nu are o limită de vârstă, deși adolescenții sunt cei mai afectați, însă consecințele emoționale și fizice sunt nefaste.
Potrivit cercetătoarei, în dependența de comunicare digitală apar deteriorarea mitocondriilor și a abilităților sociale, din cauza expunerii la radiațiile electromagnetice. De asemenea, mai multe studii au arătat că în urma utilizării excesive a Internetului, are loc o reducere a substanței albe și a densității substanței cenușii din creier.
Basilica.ro: Societatea americană pentru adicții medicale și Asociația de psihiatrie americană au definit dependența digitală ca fiind o boală primară, cronică a creierului. Care sunt principalele simptome care indică faptul că o persoană ar putea suferi de adicție digitală?
Dr. Adina Baciu: În adicția digitală sunt câteva semne și simptome fizice care indică instalarea acesteia. Printre semne se pot enumera: preocuparea excesivă pentru tehnologia digitală și utilizarea acesteia din orice motiv; petrecerea în fața unui ecran a unei perioade de timp mai mari decât era prevăzut iniţial şi pierderea noţiunii de timp atunci când se utilizează un terminal; neglijarea familiei, a prietenilor, a serviciului sau a şcolii pentru a petrece timpul pe un gadget; crearea unor scuze, mai mult sau mai puțin reale, care să justifice utilizarea tehnologiei digitale; anxietate, depresie, euforie sau sentimente de vinovăţie datorate utilizării ecranelor, utilizarea terminalelor pentru a scăpa de aceste sentimente şi emoţii negative; iritabilitate şi nelinişte în absenţa posibilităţii de a folosi gadget-ul și incapacitatea de a reduce sau de a opri utilizarea tehnologiei digitale în ciuda eforturilor de a renunţa, element care caracterizează dependența.
De asemenea, pot să apară și simptome fizice, cum ar fi: ochi uscaţi şi probleme de vedere; dureri de cap şi migrene; dureri de spate şi de gât; tulburări de somn sau insomnii cauzate de expunerea la lumina albastră; sindromul de tunel carpian; creşteri sau scăderi ale greutăţii corporale.
Basilica.ro: În lucrarea „Demența digitală. Cum devenim nebuni noi înșine și copiii noștri”, Manfred Spitzer își exprimă îngrijorarea cu privire la folosirea excesivă a smartphone-urilor de copii și adolescenți. Care sunt strategiile cele mai eficiente pentru a preveni și trata adicția digitală?
Dr. Adina Baciu: Adicția digitală este periculoasă și din cauza faptului că este greu de controlat. Cu toate acestea, riscul instalării acestui tip de adicție poate fi redus prin: limitarea timpului şi a spaţiilor unde poate fi folosită tehnologia digitală; folosirea acesteia doar pentru îndeplinirea atribuţiilor şcolare sau de serviciu; întocmirea unui jurnal în care să se noteze activităţile în fața unui ecran şi perioada de timp acordată fiecăreia; petrecerea timpului cu familia, cu prietenii, desfășurarea de activități în natură, sportive, dezvoltarea diverselor aptitudini, cum ar fi: cântatul la instrumente, pictatul, lucrul manual, reducându-se cât mai mult timpul acordat terminalelor.
Tratamentul adicției digitale este dificil, de lungă durată, costisitor, de cele mai multe ori cu perioade de remisiune urmate de noi recăderi, ca în orice dependență. Cu ajutorul unui tratament de specialitate, multe dintre efectele adicției digitale pot fi ameliorate. Terapia familială ar putea îmbunătăţi dinamica familiei, relaţiile care s-au alterat din cauza acestei dependențe. Consilierea de grup şi grupul de suport terapeutic, programele de sprijin în 12 paşi pot ajuta la recuperarea încrederii şi a stimei de sine, deteriorate după o perioadă de izolare socială din cauza utilizării excesive a ecranelor.
Tratamentul acestei dependenţe urmăreşte modificarea gândurilor, a comportamentelor şi a obiceiurile nesănătoase care contribuie la instalarea ei și se poate realiza prin internare în centre de tratament specializate, dar şi în ambulatoriu.
Interzicerea totală a ecranelor?
Basilica.ro: Părinții joacă un rol esențial în educarea copiilor. De ce mai multe ori, aceștia se confruntă cu starea de nervozitate a celor care nu doresc să renunțe la ecrane. Cum pot gestiona membrii familiei situațiile de criză?
Dr. Adina Baciu:De cele mai multe ori apare refuzul copiilor, mai mult sau mai puțin zgomotos, de a renunța la utilizarea gadget-urilor, dar aceste situații trebuie abordate cu multă răbdare, în primul rând. Părinții trebuie să le ofere copiilor o alternativă de a petrece timpul, bineînțeles una atractivă, dar cel mai important este să fie o activitate petrecută împreună.
De cele mai multe ori, copiii de acest lucru au nevoie: să petreacă mai mult timp cu părinții lor. Este necesar să li se explice, folosind un limbaj adecvat vârstei, importanța timpului acordat sportului, artelor, voluntariatului, prietenilor, naturii și modul în care tehnologia digitală limitează aceste lucruri.
Interzicerea totală a accesului la ecrane s-a dovedit că nu este cea mai bună soluţie. Părinții sunt modele pentru copii, comunicarea între copii şi familie fiind esenţială. De multe ori se impune ca părinţii să fie restrictivi, dar aceste măsuri se aplică până la vârste diferite în funcție de temperamentul copiilor, de educaţia pe care le-au oferit-o, de tipul de relaţie părinte-copil pe care au stabilit-o, de comunicarea dintre ei, precum şi de încrederea acordată copiilor.
Nivelul scăzut de dopamină crește șansele adicției
Basilica.ro: Dopamina sau „hormonul plăcerii / al recompensei” este un neurotransmițător important, fiind produs în mai multe zone ale creierului, prin care se transmit semnale între celulele nervoase. Cresc șansele dependenței în cazul nivelului deja scăzut de dopamină?
Dr. Adina Baciu:Se apreciază că şansele dependenţei cresc la persoanele cu un nivel mai scăzut de dopamină şi serotonină, comparativ cu populaţia generală, care, pentru a obţine acelaşi răspuns plăcut, utilizează tehnologia digitală. Activitatea fizică, datorită creşterii nivelului de serotonină, are un rol important în diminuarea dependenţei de Internet. Înlocuirea timpului dedicat unui gadget cu sport, grădinărit, citit, cântat la instrumente muzicale, scris de mână, desenat, pictat, lucru manual reprezintă o cale eficientă de prevenţie a dependenţei digitale.
Basilica.ro: Depresia și adicția digitală sunt două fenomene strâns legate, iar în unele cazuri se poate ajunge chiar la suicid. Care sunt riscurile la care se expun dependenții diagnosticați cu depresie și ce măsuri pot lua pentru a se vindeca?
Dr. Adina Baciu: Depresia este unul din factorii pentru care se apelează la tehnologie digitală, în mod fals, în vederea alinării suferinţei, dar pe de altă parte, adicția digitală are, rândul ei, un impact direct asupra depresiei, în special la adolescenți.
Un studiu a arătat că utilizarea frecventă a smartphone-ului în pat, înainte de somn, s-a corelat cu durata scăzută a somnului, cu tulburări de somn şi cu depresie, tulburările de somn fiind un factor de risc important pentru dezvoltarea depresiei în perioada adolescenţei.
Din aceste motive se impune o educaţie în rândul adolescenţilor în ceea ce priveşte igiena somnului şi riscurile de utilizare a ecranelor digitale noaptea, iar părinţii trebuie să se implice, să stabilească şi să controleze ora de culcare. Depresia la vârsta adolescenţei trebuie evaluată şi tratată în mod corespunzător, cu tratament adecvat, tratarea acesteia poate fi urmată şi de rezolvarea adicției digitale.
Unele studii au arătat că medicamentele antidepresive şi anxiolitice au redus, în unele cazuri, timpul petrecut pe internet de la peste 35 de ore pe săptămână la 16 ore pe săptămână.
În urma unor studii s-a constatat că terapia cognitiv-comportamentală este o intervenţie eficientă pentru reducerea dependenţei de jocuri video şi a simptomelor depresive pe termen scurt, dar nu există dovezi suficiente care să ateste beneficiul terapeutic pe termen lung.
Limitarea tehnologiei în pregătirea școlară
Basilica.ro: Fie că o folosim în școli, universități sau la locul de muncă, tehnologia a devenit indispensabilă în zilele noastre. Cum putem găsi un echilibru în utilizarea gadget-urilor?
Dr. Adina Baciu: Este greu, dacă nu chiar imposibil, să ne imaginăm viața fără măcar un telefon mobil. Tehnologia digitală este bună atât timp cât nu ne domină viața, relațiile cu cei din jur și nu ne afectează sănătatea. Este necesar să fie cunoscute efectele utilizării terminalelor, pozitive și negative, și astfel să știm să intervenim la timp, să o limităm la cât ne este de folos și să cerem ajutor specializat în momentul în care ne dăm seama că am pierdut controlul utilizării dispozitivelor digitale.
Basilica.ro: Care este rolul educației digitale și cum s-ar putea schimba o societate postmodernă dacă educația digitală ar deveni o disciplină obligatorie în programa școlară?
Dr. Adina Baciu: În primul rând se impune ca adulții, părinții și cadrele didactice să fie cât mai bine informați în privința riscurilor utilizării excesive a tehnologiei digitale. La rândul lor, ei vor putea face o educație digitală corectă copiilor.
Pentru ca educația digitală să devină o disciplină obligatorie în programa școlară trebuie să formăm specialiști, înainte de oricare alt demers. Până la această etapă, care pare destul de îndepărtată în țara noastră, trebuie sprijinite și încurajate unităţile de învăţământ să limiteze pregătirea elevilor cu ajutorul tehnologiei digitale şi să încerce să stimuleze atenţia, concentrarea, memoria, gândirea, capacitatea elevilor de a de a fi creativi, de a comunica în mod real cu grupul de egali.
Este foarte important ca aceste acţiuni să se armonizeze şi cu un program restrictiv impus de părinţi. Cu toate acestea, atât timp cât nu va fi un program naţional, pe scară largă de limitare a utilizării Internetului în şcoli, în procesul de învăţământ, rezultatele vor fi modeste.
Adina Baciu
Adina Baciu este medic și cercetător științific gradul I la Institutul de Antropologie „Fr. I. Rainer” al Academiei Române, cu o experiență de 20 de ani în antropologia medicală. Ea conduce Compartimentul de antropologie biomedicală al institutului și a absolvit un masterat în prevenirea consumului ilicit de droguri. Specializările sale includ adicția digitală și de substanțe, deficiența auditivă, nutriția, relația medic-pacient psihiatric și stresul tinerilor.
A publicat lucrări importante, printre care „Adicția digitală. Boală a societății postmoderne” (2019). De asemenea, a fost invitată în emisiuni media și predă cursuri la Universitatea din București, fiind conducător de doctorat în cotutelă în cadrul Departamentului de Antropologie Medicală și Sănătate Globală de la Universitatea Rovira y Virgili (Barcelona/Tarragona).
Foto credit: Trinitas TV
