Personalitate de renume internaţional, inginerul, inventatorul şi profesorul Petrache Poenaru, de la a cărui moarte se împlinesc 145 de ani, nu a fost străin de mediul eclezial. A lucrat o perioadă în Eparhia Râmnicului, iar în timpul studiilor efectuate la Şcoala Domnească de la Sf. Sava a locuit într-o chilie la mitropolie.
Născut în 1799, Fiul Smarandei (n. Otetelişanu) şi al vistiernicului Constantin Poenaru, Petrache a studiat, în perioada 1812 – 1816, la şcoala din incinta fostei Mănăstiri Obedeanu din Craiova.
După absolvire, a ajuns copist la Cancelaria din Craiova a Episcopiei de Râmnic unde îl va cunoaşte pe renumitul „grămatic” Neofit Geanoglu.
„Prin intermediul acestuia a cunoscut pe episcopul Râmnicului, Galaction. La solicitarea şi recomandarea lui Neofit, episcopul apreciind însuşirile cărturăreşti, inteligenţa şi râvna la învăţătură a lui Petrache Poenaru, l-a adus la Bucureşti şi l-au prezentat mitropolitului Dionisie Lupu, care era şi efor al şcolilor“.
„Datorită acestui protector, Poenaru este primit la şcoala domnească de la Sfântul Sava, cu dreptul de a locui într-o chilie la mitropolie primind mertic pentru mâncare şi stipendiu de 15 lei pentru haine şi cărţi“, se menţionează în volumul „Petrache Poenaru, ctitor al învăţământului din ţara noastră (1799-1875).
În paralel, va urma cursurile Academiei Greceşti, care funcţiona pe lângă Biserica Măgureanu, apoi va studia la Viena şi Paris.
A murit la 2 octombrie 1875, la Bucureşti, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.
Petrache Poenaru a avut o viaţă cu multe împliniri profesionale, dintre care menţionăm:
- A luat parte la realizarea unei hărţi generale a Franţei;
- A inventat un „condei portăreţ, fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”, precursorul stiloului de astăzi;
- A fost director al Colegiului „Sf. Sava” (1832);
- S-a numărat printre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti;
- A avut un rol crucial în domeniul educaţiei: a redactat un nou regulament al şcolilor (cea dintâi încercare de organizare a învăţământului din Ţara Românească), a tradus din latineşte Primul curs de algebră pentru Țara Românească, s-a ocupat de traducerea terminologiei matematice, mulți termeni fiind păstrați până astăzi, precum: axiomă, demonstrație, expresie, ipoteză, propoziție, unghi, verticală, orizontală etc;
- A avut şansa ca la inaugurarea primei linii ferate din lume, cea dintre oraşele engleze Liverpool şi Manchester, la data de 15 septembrie 1830;
- A alcătuit tricolorul utilizând pentru prima oară culorile roşu, galben şi albastru, care apoi au format drapelul României.
Sursă foto: Ediţia de dimineaţă
