Caracterul „ecumenic” al Patriarhiei Constantinopolului

Săptămâna trecută, Comitetul pentru afaceri juridice și drepturile omului al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat și a recunoscut caracterul „ecumenic” al Patriarhiei Constantinopolului, informează assembly.coe.int, citat de „Ziarul Lumina”.

Rezoluția este intitulată „Libertatea religioasă și drepturile omului pentru minoritățile nemusulmane din Turcia și minoritatea musulmană din Tracia (Grecia Orientală)” și a fost aprobată de o majoritate semnificativă: 102 voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Raportul a fost propus de europarlamentarul francez Michel Hunault, deputat din partea democraților europeni. Adunarea Parlamentară invită Grecia și Turcia să-și trateze toți cetățenii fără discriminare și fără a fi influențați de modul în care țara vecină își tratează cetățenii. Se face apel la ambele țări să ia măsuri pentru minoritățile religioase în domeniile educației și proprietății și să acționeze astfel încât majoritatea să nu considere minoritarii ca fiind străini în țara lor. Cu amendamentele adoptate, la inițiativa parlamentarilor bulgari, a fost recunoscută calitatea juridică a Patriarhiei de Constantinopol, iar cuvintele „Patriarhia Ortodoxă Greacă” au fost înlocuite cu sintagma „Patriarhia Ortodoxă Ecumenică”, în ciuda faptului că, așa cum se precizează în raport, autoritățile de la Ankara au acuzat în mai multe rânduri Patriarhia Ecumenică pentru faptul că prin termenul „ecumenic” își arogă un statut supranațional. De altfel, în 2007, Curtea de casație turcă a decis că nu există o bază legală pentru folosirea acestui cuvânt și că Patriarhia Ecumenică nu poate avea statut juridic. Raportul Comitetului pentru afaceri juridice precizează că, prin deciziile acestea, autoritățile de la Ankara au dorit, de fapt, să micșoreze importanța Patriarhiei și că titlul „ecumenic” este în vigoare din secolul al VI-lea, fără să aibă un caracter politic recent. De asemenea, s-a propus încadrarea „comunității ortodoxe bulgare” din Istanbul în Patriarhia Ecumenică, respingându-se, astfel, denumirea „Exarhat ortodox bulgar”.

În ceea ce privește problema redeschiderii seminarului din Halki, deputații cer din nou acest lucru, precum și recunoașterea acestuia ca fiind o filială a școlii teologice din Galatasarai. Se constată că minoritatea ortodoxă întâmpină reale dificultăți în formarea clerului, mai ales după ce această instituție a fost închisă, în 1971, ca urmare a trecerii educației religioase în responsabilitatea statului. Argumentul adus atunci de oficialii turci a fost că „numărul studenților era prea mic”, lucru contestat de Patriarhia Ecumenică. Se notează și că, în 2006, parlamentul turc s-a opus unei recomandări a Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru deschiderea școlii. Puși în imposibilitatea formării clerului la Halki, reprezentanții patriarhiei s-au văzut nevoiți să trimită tineri la studii în străinătate, dar atunci s-au lovit de neputința obținerii permiselor de muncă.

A fost respins însă amendamentul în care se solicita ca seminarul să fie redenumit, din „Școala ortodoxă grecească de la Halki”, în „Institutul Superior Teologic aparținând Patriarhiei Ecumenice”. De asemenea, deputații fac apel să fie rezolvată problema retrocedării bunurilor aparținând instituțiilor religioase, care au fost confiscate în 1974, fie restituindu-se proprietățile, fie printr-o despăgubire echitabilă. Guvernele celor două țări sunt chemate să informeze Consiliul European privind progresele făcute în decursul unui an, pe baza acestor rezoluții. Se amintește și de un episod din anul 2004, când guvernul turc nu a răspuns la solicitarea Patriarhului Bartolomeu de numire a șase noi mitropoliți în Sfântul Sinod fără cetățenie turcă (premieră în ultimii 80 de ani). Curtea de casație a decis atunci că, neavând statut juridic, Patriarhia Ecumenică nu poate avea ierarhi decât cetățeni turci. De aceea, se apără Turcia, „s-au închis ochii” la faptul că opt cetățeni americani și greci lucrează „în ilegalitate”, lucru permis de Ankara „doar pentru a ajuta minoritatea greacă”.

În comentariul raportului se spune și că Turcia a permis patriarhiei să rămână pe teritoriul ei doar pentru scopuri religioase și spirituale. În 1923 și 1970, autoritățile au promulgat decrete prin care se impuneau restricții importante la alegerea patriarhului ecumenic și a mitropoliților, care trebuia să fie turci. La 26 iunie 2007, Curtea supremă de justiție a Turciei (Yargitay) a validat aceste restricții. În felul acesta, se acceptă faptul că spre scaunele arhierești pot accede doar cei 20 de turci care fac parte, în momentul de față, din clerul Patriarhiei de Constantinopol. Și în condițiile acestea, se crede că în scurt timp se dorește să se ajungă la imposibilitatea alegerii unui patriarh acceptabil pentru autoritățile turce.

Comentarii Facebook


Știri recente

Preoții români din Serbia se formează pro-viață

O delegație formată din membri ai corpului profesoral de la Facultatea de Teologie din Timișoara s-a întâlnit la începutul săptămânii cu mai mulți preoți din Episcopia Daciei Felix, pentru un atelier pro-viață. Colocviul „Construim împreună…