Pe 2 februarie în fiecare an Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului. Cu prilejul marelui Praznic Împărătesc Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
După citirea Pericopei Evanghelice, Preafericirea Sa ținut și un cuvânt în care a evidențiat învățăturile desprinse din aceasta.
Așteptarea lui Dumnezeu sau întâlnirea cu El se pregătește prin post și prin rugăciune
„Preasfinția Voastră, Preacuvioși și Preacucernici Părinți, iubiți credincioși și credincioase, Evanghelia pe care am ascultat-o a fost rânduită de Biserică spre a fi citită la Sărbătoarea numită Întâmpinarea Domnului. Această Evanghelie ne arată trei adevăruri mari. În primul rând că poporul ales aștepta de veacuri venirea lui Mesia și această așteptare se făcea în credință, cu speranță și cu multă răbdare. În al doilea rând, Evanghelia ne arată că Dreptul Simeon a profețit despre Pruncul Iisus Care a fost adus la Templu că †˜va fi pus spre căderea și spre ridicarea multora și ca semn care va stârni multe împotriviri†™. Iar Maicii Domnului îi spune că †˜prin sufletul tău va trece sabie pentru ca să se descopere gândurile din multe inimi†™. Cu alte cuvinte, Dreptul Simeon face o profeție despre Taina Crucii lui Hristos, despre suferințele Lui, dar și despre suferința mamei Sale, Fecioara Maria care va vedea cu ochii săi pe Fiul Său răstignit și omorât. În al treilea rând, Evanghelia ne arată că așteptarea sau întâlnirea cu Dumnezeu, așteptarea lui Dumnezeu sau întâlnirea cu El se pregătește prin post și prin rugăciune. Aceasta este învățătura pe care ne-o dă cel mai bine Sfânta Proorociță Ana. Ea reprezintă poporul drept credincios care stă aproape de Biserică care petrece noaptea și ziua în post și rugăciune”.
Dreptul este un om care are credință puternică, dar și o viețuire conformă cu voința lui Dumnezeu
Patriarhul României a mai explicat faptul că „Evanghelia are un deosebit de mare folos duhovnicesc pentru cei care doresc să înțeleagă cum Duhul Sfânt care a inspirat pe Dreptul Simeon și pe Proorocița Ana să aștepte zeci de ani venirea lui Mesia lucrează și în sufletele celor credincioși și răbdători pentru împlinirea făgăduinței mântuirii, a unirii omului cu Dumnezeu. Deci, Dreptul Simeon este numit în Sinaxarul Bisericii noastre †˜Primitorul de Dumnezeu†™. El ne arată cum putem fi noi creștinii primitori de Dumnezeu. Vedem că Sfânta Evanghelie după Luca descrie pe acest slujitor al Templului ca fiind drept și temător de Dumnezeu. Drept în Vechiul Testament nu înseamnă neapărat un om care aplică o justiție omenească, ci drept era omul credincios care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinește în viața sa, care înțelege că de fapt cuvântul lui Dumnezeu este îndreptar al vieții omului. De aceea, în Psalmi se spune Doamne, am ascultat îndreptările Tale, adică povețele de îndreptare a vieții omului venite de la Dumnezeu. Dreptul este un om care are credință puternică, dar și o viețuire conformă cu voința lui Dumnezeu. Omul credincios este omul drept. Și omul evlavios este omul drept în Sfânta Scriptură. De aceea, Dreptul Simeon petrecea vremea în rugăciune în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu și punerea în practică a poruncilor lui Dumnezeu. În tradiția Bisericii se spune că el ar fi fot unul din cei 70 de înțelepți care a contribuit la traducerea Sfintei Scripturi. Oricum, este un slujitor al Templului care așteaptă pe Mesia, pe Unsul lui Dumnezeu, pe Hristosul Domnului și Evanghelia nu spune vârsta lui, dar spune că era foarte înaintat în vârstă. Prin aceasta vedem că el rămâne în viață pentru că Duhul Sfânt i-a binevestit că nu va gusta moartea sau nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului, adică nu va trece din lumea aceasta până nu se va întâlni cu Dumnezeu Omul, cu Fiul lui Dumnezeu Care din iubire de oameni Se face Om. În Dreptul Simeon se vede cum făgăduința devine realitate, cum speranța devine comuniune sau întâlnire cu Dumnezeu”.
Dreptul Simeon este un Profet al Crucii care leagă Slava și Crucea împreună
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat că Drepții Vechiului Testament nu așteaptă ceva, ci așteaptă pe Cineva: „Dreptul Simeon și Proorocița Ana reprezintă întreg poporul ales pe toți cei care veacuri de-a rând așteptând au așteptat pe Domnul, cum se spune în Psalmul 39: Așteptând am așteptat pe Domnul. Drepții Vechiului Testament, dintre care Simeon este unul reprezentativ în ceea ce privește răbdarea, evlavia, credința și speranța sa, nu așteaptă ceva, ci așteaptă pe Cineva. Așteptând am așteptat pe Domnul. Nu așteaptă să li se dea ceva mai bun în lumea aceasta. Nu așteaptă un avantaj, nu așteaptă daruri de la Dumnezeu, ci pe Dumnezeu Însuși Care este izvorul vieții și al tuturor darurilor. Deci, Așteptând am așteptat pe Domnul înseamnă așteptând am așteptat întâlnirea cu El. De aceea, când făgăduința Duhului Sfânt devine realitate când pe brațele sale slăbite de vreme, de post și rugăciune Dreptul Simeon primește pe Cel Care poartă Universul întreg, toate galaxiile, pe Dumnezeu Creatorul, Făcătorul cerului și al pământului sub formă de copil. El zice Acum slobozește pe robul Tău Stăpâne după cuvântul Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea ta pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor. Lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel. În momentul în care s-a întâlnit cu Dumnezeu a dat slavă lui Dumnezeu căci spune Evanghelia după Sfântul Evanghelist Luca despre Dreptul Simeon că a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: Acum slobozește, acum liberează pe robul Tău Stăpâne. Aici vedem că Dreptul Simeon este și Prooroc. El vede viitorul acestui Copil pe care Îl primește pe brațele sale. El știe că acesta este Mântuitorul. Ieșua înseamnă Dumnezeu mântuiește, Iisus înseamnă Dumnezeu mântuiește. Căci văzură ochii mei mântuirea ta înseamnă Cel prin care vine mântuirea. Pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor înseamnă că El nu vine Hristos Domnul sau n-a venit Cel pe Care L-au primit împărații doar pentru poporul lui Israel, ci a venit pentru toate neamurile. De aceea, adaugă spre descoperirea neamurilor sau descoperire pentru neamuri, revelați pentru neamuri. Și apoi spune Slavă poporului tău Israel. Dar îndată binecuvintează pe Dreptul Iosif și pe Fecioara Maria, Maica Pruncului Iisus. Deci, după ce binecuvintează pe Dumnezeu binecuvintează și pe cei care erau considerați părinții copilului. Dreptul Iosif era tată adoptiv al lui Iisus, dar Maica Domnului era mama care L-a născut. Îi binecuvintează și apoi proorocește că acest Copil care va fi pus spre căderea și ridicarea multora și ca semn de împotriviri, al multor împotriviri va aduce o sabie care trece prin sufletul tău (al Maicii Domnului), nu spune prin corpul tău, adică sabia durerii, suferinței mamei care va vedea răstignit și mort pe Cruce pe Unicul Său Fiu. Vedem că Slava lui Israel despre care vorbește în prima parte Dreptul Simeon poartă pe ea semnul Crucii, al suferinței pentru că în poporul care Hristos a venit spre slava poporului acolo a întâmpinat împotriviri și a întâmpinat răstignire și moarte. Vedem deci în Dreptul Simeon un profet al crucii care leagă slava și crucea împreună că nu se poate ajunge la slavă fără purtarea Crucii. Slava este a Învierii, dar la Înviere s-a ajuns prin Cruce. Deci, Dreptul Simeon reprezintă așa cum spuneam perioada de așteptare a tuturor drepților și proorocilor din Vechiul Testament, de aceea cuvintele lui rostite în Templul din Ierusalim au devenit parte integrantă din Vecernia Ortodoxă. La sfârșitul Vecerniei se cântă sau se rostesc aceste cuvinte Acum slobozește pe robul Tău Stăpâne după cuvântul Tău în pace arătând prin aceasta că Vecernia simbolizează perioada de așteptare a lui Mesia. Utrenia simbolizează zorii venirii lui Iisus, Nașterea în Bethleem, copilăria, tinerețea necunoscută publicului până la Botezul Său și apoi începutul lucrării mântuitoare în lume care e reprezentată de Sfânta Liturghie. Avem așadar o legătură între cultul nostru și istoria mântuirii. Cultul nostru ortodox reprezintă timpul sfințit prin așteptare, prin rugăciune, prin post”.
Proorocița Ana este o reprezentare a tuturor femeilor credincioase, rugătoare, postitoare care în tăcere fac mult bine Bisericii prin rugăciune
De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române subliniază că „Proorocița Ana cum spuneam este o femeie care stătea la Templu și se ruga și spune Evanghelia noaptea și ziua nu ziua și noaptea. Deci, privegherile erau mai mult de noapte când lumea se odihnește omul credincios se roagă. El se odihnește în rugăciune, în comuniunea cu Dumnezeu care dăruiește omului adevărata odihnă. Avem în această Proorociță, fiica lui Fanuel din seminția lui Așer, o reprezentare a tuturor femeilor credincioase, rugătoare, postitoare care în liniște, în tăcere fac mult bine Bisericii prin rugăciune. Și apoi se adaugă și ea laudei aduse de Dreptul Simeon Pruncului Iisus căci spune Evanghelia și ea lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Pruncul Iisus și despre mântuirea pe care o aștepta Israel. Foarte interesantă este precizarea Sfântului Evanghelist Luca despre această Proorociță Ana și anume, precizează vârsta ei ceea ce nu se precizează în cazul Dreptului Simeon. Spune că ea era văduvă și trăise cu soțul ei, cu bărbatul ei doar șapte ani de la feciorie, adică de când s-a măritat și după șapte ani soțul ei a murit, iar ea nu s-a mai căsătorit și era văduvă în vârstă de 84 de ani. E foarte interesantă această precizare, acest amănunt și anume, se arată în Proorocița Ana fidelitatea, credincioșia atât față de soț cât și față de Dumnezeu. L-a iubit atât de mult pe soț că atunci când a rămas văduvă nu a mai ales un altul, ci a dorit să dăruiască toată viața ei lui Dumnezeu prin post și rugăciune”.
Primim pe Dumnezeu în sufletul nostru prin ascultarea cuvântului Său
„Există un amănunt la începutul Evangheliei de astăzi și anume, că potrivit Legii lui Moise când copilul avea 40 de zile dacă era de parte bărbătească era adus la Templu și închinat Domnului, afierosit Domnului cu gândul că din acesta se poate ridica Mesia, izbăvitorul lui Israel. Părinții trebuiau să aducă o pereche de turturele sau doi porumbei. Ei bine, de ce turturele? Pentru că turturelele sunt simbolul fidelității. Dacă soțul unei turturele moare turtureaua nu mai caută un altul. Deci, Proorocița Ana era simbolizată în turturelele aduse de Iosif și Maria la Templu. Porumbeii înseamnă blândețe, nevinovăție și curăție. Înseamnă pace, împăcare cu Dumnezeu și cu semenii. Deci, toată tradiția nu era una întâmplătoare, ci avea un simbolism și deci turtureaua care a rămas fidelă soțului și nu a mai căutat altul era simbol prin Proorocița Ana. În încheiere, dorim să spunem că atât Dreptul Simeon cât și Proorocița Ana sunt dascăli ai noștri pentru a deveni primitori de Dumnezeu. Mâine, ei vor fi prăznuiți, dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu și Proorocița Ana tocmai că sunt dascăli duhovnicești și pentru creștini și anume, cum primim pe Domnul? Îl primim prin Botez și Botezul se primește prin post și rugăciune dacă omul este adult sau prin post și rugăciune din partea părinților dreptcredincioși. Apoi, primim pe Dumnezeu în sufletul nostru prin ascultarea cuvântului Său. Cel ce păzește poruncile lui Dumnezeu rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în noi, spune Sfântul Evanghelist Ioan în prima sa Epistolă. Și, de asemenea, primim pe Dumnezeu mai ales prin Sfânta Euharistie potrivit făgăduinței Mântuitorului Iisus Hristos când zice Cine mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu rămân în el. Deci, această primire a lui Dumnezeu noi o trăim în fiecare participare la slujbele Bisericii mai ales atunci când ne împărtășim cu Sfintele Taine și când împlinim poruncile lui Dumnezeu și devenim oameni drepți, temători și iubitori de Dumnezeu spre Slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire. Tuturor celor care poartă numele de Simeon și Ana le dorim sănătate, bucurie și sfinții pomeniți să le dăruiască ajutor și să le dăruiască și lor lumina lui Hristos spre slava lui Dumnezeu și bucuria lor, a Bisericii și a familiei Amin!”
La Sfânta Liturghie au fost prezenți numeroși credincioși printre care și un grup de tineri români din Scandinavia, dar și suedezi, danezi și norvegieni convertiți la Ortodoxie care au participat în aceste zile la o tabără de iarnă în România. După Sfânta Slujbă tinerii au fost primiți de Patriarhul României la Reședința Patriarhală.
La final, toți credincioșii prezenți au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel iconițe reprezentând Praznicul Întâmpinării Domnului.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române.
