O sesiune științifică dedicată împlinirii a cinci sute ani de existență a bisericii Mănăstirii Argeșului s-a desfăşurat în 3 iulie 2017 la Academia Română.
Evenimentul a fost deschis de președintele instituției, Academicianul Ionel Valentin Vlad, care a evidențiat legăturile existente între monumentul ctitorit de Sfântul Neagoe Vodă Basarab și Academia Română.
Potrivit Radio Trinitas, Academicianul a subliniat că lăcaşul de cult este un monument de mare valoare istorică, religioasă şi arhitecturală şi a stat de-a lungul anilor în atenţia Academiei Române.
A urmat mesajul inaugural al Patriarhului Daniel, prezentat de Pr. Cons. patriarhal Florin Șerbănescu, din care redăm un fragment.
Timp de 500 de ani, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, devenită mai recent (2009) Catedrală arhiepiscopală, a dăinuit, ca o «poartă a cerului», aşezată «pe un picior de plai», ca «o gură de rai», deşi a trecut prin multe încercări şi greutăţi.
Fiind o corabie a mântuirii care a străbătut valurile adesea învolburate ale istoriei, această biserică rămâne permanent un simbol major al credinţei şi spiritualităţii, al creativităţii şi demnităţii poporului român. Să o preţuim ca pe o carte de identitate a sufletului românesc!
Mesajul integral poate fi citit aici.
Prezent la eveniment, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a vorbit despre suferințele și biruințele Catedralei de la Curtea de Argeș de-a lungul celor cinci secole.
Catedrala Sfântul Neagoe Basarab timp de cinci secole stă ca o împărăteasă deasupra trecerii oamenilor şi a vremurilor de toate felurile. Domnul Dumnezeu a vegheat, şi Îi mulţumim din toată inima, şi a salvat ceea ce I-a fost consacrat Lui şi neamului românesc, a spus ierarhul.
O altă prelegere a mai fost susţinută de Academicienul Răzvan Teodorescu care a apreciat rolul de reper cultural și model dinastic al locașului de cult de la Curtea de Argeș.
Devenită reper cultural, este unicul monument românesc intrat în poezia populară şi probabil unul dintre cele mai cercetate lăcaşuri de cult de la noi. Este un simbol pentru românitatea şi europenitatea civilizaţiei noastre.
Au mai luat cuvântul Acad. Sabina Ispas, Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, Dr. Ioana Gabriela Duicu, Dr. Raluca Iosipescu, Dr. Sergiu Iosipescu, Prof. ing. Nicolae Noica şi Emanuel Bădescu.
La Biblioteca Academiei Române a avut loc apoi vernisajul unei expoziții dedicate aceleiași aniversări, în care au fost prezentate desene, gravuri, documente istorice, manuscrise și fotografii tematice din colecțiile Bibliotecii.