Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a transmis, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un set de zece îndemnuri, prin care invită la o redescoperire a dimensiunii spirituale și simbolice a operei marelui sculptor român.
Înaltpreasfinția Sa a subliniat că opera lui Constantin Brâncuși trebuie privită „cu răbdarea isihastului pentru a o înțelege”, deoarece sculpturile sale devin expresii ale unei „tăceri care vorbește”.
Îndemnurile propuse accentuează respectul față de materie și responsabilitatea actului creator, inspirate de modul în care sculptorul „dialoga” cu materialul ales: „Respectă materia, asemenea genialului sculptor care nu încerca să o domine, ci vorbea cu ea”.
Latura spirituală a creației artistice
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a evidențiat dimensiunea spirituală care se reflectă în creația artistică a lui Constantin Brâncuși: „Recunoaște infinitul în formele finite, convins că, deși realizate din materiale limitate, operele lui Brâncuși inspiră ideea de eternitate, sugerând că spiritul uman nu are hotare”.
„Vezi în fiecare lucrare a acestui plăsmuitor de frumos o rugăciune a formei, întrucât sculpturile lui sunt invitații la reculegere, ofrande aduse frumuseții și ordinii universale”.
Înaltpreasfinția Sa a accentuat importanța păstrării moștenirii culturale și spirituale românești, arătând că Brâncuși a reușit să transforme identitatea și tradiția într-un limbaj artistic universal.
„Păstrează vie moștenirea spiritului creator românesc, precum maestrul a imortalizat în opera sa identitatea și demnitatea spirituală a neamului”.
O moștenire ce trebuie continuată
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a îndemnat la cultivarea răbdării, a simplității și a desăvârșirii interioare, valori reflectate în creația sculptorului: „Desăvârșește-ți, la rându-ți, lucrările cu abnegație și răbdare anahoretică, iar acestea se vor distinge în timp prin originalitate, eleganță și rafinament”.
„Recunoaște infinitul în ceea ce este măsurat și finit, pentru că adevărata măreție nu stă în dimensiune, ci în deschiderea dorului omului după ceea ce nu are sfârșit”.
Creația artistică brâncușiană este asemenea unei lecturi duhovnicești, în care arta devine spațiu de întâlnire între frumusețe, credință și căutarea sensului ultim.
„Vezi în fiecare formă o rugăciune șoptită a creației, o închinare ce nu are nevoie de cuvinte, căci și sculpturile celui considerat pionier al simplității sunt gesturi liturgice și lumini către lumină”.
Înaltpreasfinția Sa a încheiat cu îndemnul de a păstra vie moștenirea marelui sculptor român, care inspiră la reflecție și la creștere spirituală în context contemporan: „A-l pomeni pe Constantin Brâncuși înseamnă a continua lucrarea de curățire a formei și a inimii”.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
