Poluarea mediului, în special cea a aerului, zgomotul ambiental și expunerea la substanțe chimice toxice, ar putea contribui la apariția sau agravarea unor tulburări de sănătate mintală, potrivit unui raport recent al Agenției Europene de Mediu.
Sănătatea mintală este influențată de numeroși factori, precum genetica, condițiile sociale și stilul de viață, însă cercetările recente arată că și poluarea mediului poate avea un rol important. Raportul Agenției Europene de Mediu analizează dovezile existente privind legătura dintre poluare și tulburările mintale, pe baza mai multor studii și meta-analize realizate la nivel european.
Potrivit datelor citate, tulburările mintale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Europa. În 2023, peste 11 milioane de ani de viață la nivelul populației Uniunii Europene au fost pierduți din cauza acestor afecțiuni. Ele reprezintă a șasea cea mai mare povară de boală din UE și a opta cauză de deces, conform statisticilor europene.
Expunerea la poluare
Studiile arată că expunerea la poluarea aerului, în special la dioxid de azot (NO₂), este asociată cu o prevalență mai mare a depresiei și cu agravarea simptomelor depresive. De asemenea, episoadele de poluare ridicată pot agrava simptomele schizofreniei și pot accentua anxietatea sau episoadele bipolare.
Zgomotul generat de transport este un alt factor analizat. Potrivit cercetărilor, o creștere cu 10 decibeli a zgomotului din traficul rutier este asociată cu o creștere de aproximativ 3% a riscului de depresie și 2% a riscului de anxietate. Unele studii indică și o creștere a riscului de suicid în zonele cu niveluri ridicate de zgomot.
Raportul menționează și legături între sănătatea mintală și expunerea la anumite substanțe chimice, precum metalele grele sau pesticidele. Expunerea la plumb în copilărie, de exemplu, este asociată cu un risc crescut de depresie la vârsta adultă.
Posibile soluții
Agenția Europeană de Mediu subliniază că reducerea poluării ar putea avea beneficii importante nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru sănătatea mintală a populației. Printre măsurile propuse se numără implementarea eficientă a legislației europene privind calitatea aerului, care urmărește reducerea emisiilor poluante și apropierea nivelurilor de poluare de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
În ceea ce privește zgomotul ambiental, specialiștii recomandă politici urbane mai eficiente, precum îmbunătățirea managementului traficului, dezvoltarea infrastructurii verzi și crearea unor zone liniștite în orașe. Aceste măsuri ar putea reduce nivelul de zgomot, dar și stresul asociat cu mediul urban aglomerat.
Raportul atrage atenția și asupra necesității consolidării reglementărilor privind substanțele chimice periculoase. Reducerea expunerii la metale grele, pesticide și alte substanțe toxice, precum și promovarea unor alternative mai sigure, sunt considerate esențiale pentru protejarea sănătății populației.
Extinderea accesului la spații verzi și la activități în aer liber, precum plimbările în pădure, grădinăritul sau exercițiile fizice, poate contribui la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării de bine.
Foto credit: EEA / Cosmin Racianu, Well with Nature
