Mănăstirea Putna la 560 ani de la întemeiere: Fondarea ei a reflectat un proiect de țară, spune un istoric

Părinții din obște au marcat vineri 560 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, oficiind la altarul de vară Sfânta Liturghie și un Parastas pentru ctitorii, slujitorii și colaboratorii trecuți la cele veșnice.

La final, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, a citit extrase dintr-un text dedicat mănăstirii de istoricul Ștefan S. Gorovei și publicat în albumul „Veșnicii din Țara Mușatinilor ctitorite în lemn, piatră și culoare”, apărut recent la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Despre „podoaba” Putnei

„Urmând cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur, Ștefan cel Mare a iubit podoaba Casei Domnului, dar a înțeles această podoabă într-un sens mai deosebit, alegând să împletească necesitățile cultului cu aceea ce azi numim artă și cultură. Mai mare podoabă decât s-a creat la Putna, cum s-ar putea imagina?”, a scris istoricul.

Ștefan S. Gorovei a menționat contribuția lavrei la cultura și arta românească de-a lungul istoriei, prin sute de cărți din care au supraviețuit zeci, capodopere de broderie medievală și o școală de muzică ce l-a dat pe vestitul imnograf Eustatie Protopsaltul.

Focar de cultură și spiritualitate

Mănăstirea Putna a aniversat 560 de ani de la întemeiere printr-o Liturghie de recunoștință oficiată vineri, 10 iulie 2026, la altarul de vară. Foto credit: Mănăstirea Putna

Istoricul adaugă că „obștea putneană întreținea viu un focar” aprins odată cu „scânteia adusă de la Mănăstirea Neamțu, odată cu primul grup de monahi călăuziți de ieromonahul Ioasaf” și că „de cultura și arta dezvoltate la Putna au beneficiat și alte așezăminte monahale din țară”.

„Din acest punct de vedere, tot ce s-a făptuit la Putna sub privegherea marelui ctitor, a colaboratorilor și a succesorilor săi imediați, poate fi văzut sub formula, curentă astăzi, a proiectului de țară”, afirmă Ștefan S. Gorovei.

„Înțelegem, astfel, de ce, spre sfârșitul acelui veac XVI, se putea vorbi despre împărătescul lăcaș al Lavrei Putnei, al cărei egumen era socotit un episcop al locului (numele Putnei va figura, la un moment dat, în titlul episcopului de Rădăuți).”

Memoria neamului românesc

Starețul obștii a oficiat după Liturghie un Parastas pentru ctitorii, slujitorii și colaboratorii Mănăstirii Putna vineri, 10 iulie 2026. Foto credit: Mănăstirea Putna

Istoricul subliniază rolul mănăstirii de păstrătoare a identității românești.

„Azi, pentru noi (sau cel puțin pentru unii dintre noi), Putna este un loc de memorie. Dar îndrăznesc a spune că este mai mult decât un loc de memorie: este Memoria însăși, Memoria neamului românesc”, transmite el.

„Eminescu a fost un vizionar: în adevăr, Putna – care într-un moment de cumpănă a ajuns să fie paznic de hotare – a rămas Ierusalimul neamului românesc, adăpostind, cu o candelă a cărei flacără, aprinsă la 1504, nu s-a stins niciodată, un altar al conștiinței naționale”, încheie Ștefan S. Gorovei.

Darul credincioșilor

Vineri, 10 iulie 2026, Arhim. Melchisedec Velnic a binecuvântat credincioșii cu o cruce aniversară dăruită de un grup de fii duhovnicești ai Putnei. Foto credit: Mănăstirea Putna

Binecuvântarea finală a fost dată de părintele stareț cu o cruce moldavă lucrată în materiale nobile și dăruită mănăstirii la moment aniversar de un grup de credincioși. Crucea a fost depusă spre cinstire în biserica voievodală a mănăstirii până la sfârșitul Tainei Sfântului Maslu, oficiată după Liturghie și Parastas.

De la ora 10:30, la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, au continuat lucrările celei de-a 33-a ediții a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei, care are ca scop cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a Mănăstirii Putna.

În deschiderea celei de a doua zile din program, Arhim. Melchisedec Velnic a prezentat un scurt istoric al sfântului așezământ.

„Mănăstirea cea dragă” a Sf. Ștefan cel Mare

Paharul de ceramică despre care arheologii consideră că a fost folosit la sfințirea Mănăstirii Putna a fost scos temporar din muzeul mănăstirii și așezat pe mormântul Sf. Ștefan cel Mare vineri, 10 iulie 2026, când s-au împlinit 560 ani de la întemeierea așezământului monahal. Foto: Mănăstirea Putna

Părintele stareț a amintit întemeierea mănăstirii de către Sf. Ștefan cel Mare, faptul că prima obște a fost adusă de la Mănăstirea Neamț, în frunte cu starețul de la Neamț, Arhim. Ioasaf, și a menționat că o cronică rusească, Byhovec, din secolul al XVI-lea, pomenea Putna ca fiind „mănăstirea cea dragă” a Sfântului Ștefan cel Mare.

„Așa a început totul. Răzbind apoi prin tot felul de încercări – incendii, invazii, răpiri – mănăstirea și-a continuat drumul prin istorie până în zilele noastre. O istorie neîntreruptă de 560 de ani închinată slujirii lui Dumnezeu și slujirii oamenilor”, a încheiat actualul stareț al Putnei.


Liturghia aniversară a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook și canalul de Youtube al mănăstirii. Colocviile Putnei continuă până duminică, 12 iulie 2026. Program integral este disponibil aici.

Vezi și:

Foto credit: Mănăstirea Putna


Știri recente